Noul proiect de lege depus de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor ce pot fi încasate de recuperatori și excluderea titlului executoriu din contractele de credit va fi retras din procesul legislativ în urma unei cereri depuse chiar de inițiator, care intenționează să-i aducă mai multe modificări. Cererea de retragere va fi aprobată astăzi la biroul permanent al Senatului.
Proiectul de lege a primit în vară aviz negativ în plenul Consiliului Economic și Social (CES), două treimi din membrii CES votând pentru respingerea proiectului și doar o treime pentru avizarea pozitivă a acestuia.
Avizul CES, entitate care reunește reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor și sociatății civile, este unul consultativ, însă obținerea sa este obligatorie. De altfel, lipsa avizului CES, alături de nemotivarea serioasă a inițiativei legislative au fost motivele pentru care Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul inițial în totalitate.
Noul proiect relua toate prevederile din legile declarate neconstituționale și plusează cu interzicerea creditului în valută și conversia creditelor existente la cursul istoric plus 20%.
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale toate cele trei proiecte inițiate de Daniel Zamfir și adoptate de majoritatea PSD/ALDE la finele anului trecut, în același timp în care Guvernul adopta OUG 114, inclusiv taxa bancară. Aprecierea Curții a fost că proiectele sunt viciate pe procedură, neavând avizele necesare și nefiind suficient motivate, fără a judeca șiat în conținutul textelor.
Ca urmare, Zamfir a revenit cu noi propuneri, contopindu-le într-un singur proiect, redenumit „Lege privind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică”, și a adăugat noi prevederi nefavorabile băncilor, IFN-urilor și recuperatorilor de creanțe. Senatorul ALDE și-a numit
Proiectul prevede că orice dobânda care depășește de două ori dobânda comercială curentă este dobândă excesivă sau „camăta”.
„Dobânda excesivă practicată de creditorii financiari în raporturile juridice cu consumatorii cauzează pierderi de bani, resurse și energie, precum și pierderea șansei de alocare a acestora în scopuri mai legitime și mai raționale decât profitul excesiv și nejustificat al unui număr foarte mic de entități economice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Pentru creditele imobiliare, dobânda anuală efectivă (care ia în calcul și costul cu comisioanele, precum și cu asigurările) nu poate depăși cu mai mult de 3% dobânda legală. Dobânda legală este egală cu dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a Românei de 2,5%. Astfel, dacă ar fi în vigoare în acest moment, DAE nu ar putea depăși 5,5%. Spre comparație DAE medie la creditele noi acordate de către bănci în ultimele luni a fost în jur de 6%.
Pentru creditele de consum, definite ca împrumuturi de până la 20.000 de euro echivalent în lei, pe o perioadă de maximum 5 ani, dobânda anuală efectivă nu poate fi mai mare de 18% pe an.
La microcredite (maximum 3.000 de euro) – DAE nu poate fi mai mare de 30% pe an, pentru scadențe de peste 90 de zile, 100% pe an pentru scadențe între 16 și 90 de zile, respectiv 200% pe an pentru scadențe de până la 15 zile.
Prevederile pentru instituțiile financiare ne-bancare (IFN) permit o DAE pentru creditele imobiliare care să nu depășească dobânda Lombard a BNR. Aceasta este dobânda de finanțare a băncilor de la BNR în afara operațiunilor de piață, pentru care pun titluri de stat gaj și e mai mare cu doar un punct procentual față de dobânda cheie a BNR, adică 3,5%. Un nivel la care niciun IFN nu mai poate acorda astfel de împrumuturi.
Proiectul senatorului Zamfir ar fi limitat și dobânzile penalizatoare la dobânda legală plus 3%, în condițiile în care există și alte legi de protecție a consumatorilor care limitează dobânda penalizatoare la dobânda contractuală plus maximum 3%.
Prevederi și mai dure decât în proiectele declarate neconstituționale vizează cesiunile de creanțe. În proiectul inițial, Zamfir voia să limiteze sumele ce pot fi percepute consumatorilor din creditele cesionate către firmele de recuperare la dublul sumei plătite de recuperator pentru preluarea creanței . În varianta ulterioară, retrasă acum, ia ntrodus un nou concept: „cesiunea de creanță cu titlu speculativ”, a cărei definiție ar încadra în zona considerată speculativă absolut toate cesiunile. Sunt considerate speculative acele cesiuni care ar duce la creșterea solvabilității creditorului financiar sau la reducerea bazei de impozitare a creditorului, deși orice cesiune către un terț sau o firmă afiliată are efectul reducerii bilanțului băncii, crescând solvabilitatea acesteia.
Pentru astfel de cesiuni - practic pentru toate - cesionarul nu ar mai fi putut pretinde consumatorului mai mult decât prețul real al cesiunii plus cheltuielile și spezele efective ale contractului și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii. O prevedere care ar închide piața de creanțe aferente persoanelor fizice.
Proiectul retras acum de inițiator, care ar fi urmat să se aplice și creditelor în derulare, permitea și debitorilor să se elibereze de datorii plătind către cesionarii creanțelor suma cu care acesta a achiziționat creanța de la cedent.
În plus, caracterul de titlu executoriu al contractelor de împrumut nu se aplică în cazul în care acesta este încheiat între un creditor financiar și un consumator, fiind prevăzute excepții de la mai multe legi, inclusiv de la Codul civil și cel de procedură civilă.
Alte prevederi interzic finanțatorilor să mai acorde credite în valută consumatorilor dacă aceștia nu au majoritatea veniturilor în moneda creditelor sau nu au venituri indexate la valuta creditului. Ofertele bancare în valută pentru persoane fizice au dispărut însă aproape complet deja din oferta băncilor, după ce BNR a restricționat și ea acordarea acestora în timpul crizei.
Obligații noi pentru bănci incluse în proiect vizau și convertirea împrumuturile consumatorilor la cursul de schimb de la data încheierii contractului, plus o variație maximă de 20% față de acest curs. Mai mult, proiectul definește și impreviziunea, care se prezumă în cazul în care a existat un șoc valutar, respectiv dacă gradul de îndatorare al consumatorului este mai mare cu cel puțin 20% față de gradul maxim stabilit de către BNR.
