Agenția de evaluare financiară S&P a arătat, în motivarea deciziei de a păstra ratingul de țară al României la nivelul investment grade "BBB-", cu perspectivă negativă, că se așteaptă ca Guvernul să aprobe o majorare a pensiilor în septembrie, din cauza apropierii alegerilor, deși criza bugetară apărută în urma pandemiei i-ar oferi context politic să nu o mai realizeze. S&P spune însă că ia în considerare o majorare cu doar 10%, nu cu 40% cum este prevăzut încă în legislație.
"Credem că declinul bugetar indus de pandemia COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costul creșterilor de penii prevăzute în legislație pentru luna septembrie. Dar în condițiile apropierii alegerilor credem că nu va putea retracta integral creșterea și va majora totuși oensiile cu circa 10% (în loc de 40% cum e prevăzut n legislație)", arată agenția de rating.
Menținerea pentru moment a ratingului de țară de către S&P, cea mai conservatoare dintre cele trei agenții de rating, va reprezenta un semnal și pentru celelate două, Fitch și Moody's, ambele având în prezent în derulare evaluări ale ratingului României, cu perspectivă negativă. Ratingul României din partea S&P, "BBB-" este cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții, astfel că o retrogradare ar trimite datoria guvernului în categoria "junk" (nerecomandată investitorilor. Impactul ar însemna cerere mai redusă pentru datoria statului, care pentru a atrage totuși investitorii, ar trebui să ofere dobânzi mai ridicate. În plus, unele fonduri investesc în titlurile unui stat doar dacă are calificativ investment grade de la toate cele trei agenții mari.
Deciziile celor trei agenții de rating sunt urmărite cu atenție de către investitorii din piețele financiare, inclusiv bănci și fonduri de investiții, cei care împrumută statului o mare parte din sumele necesare pentru a-și acoperi deficitul bugetar. Când acești investitori primesc semnalul că Guvernul României a devenit mai riscant, cer dobânzi mai ridicate.
"Deși ne așteptăm ca efectele negative economice și fiscale induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri. Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelul moderat al datoriei externe încă atenuează presiunile generate de reducerea investițiilor străine directe și a remiterilor în 2020", se arată în raportul agenției de rating.
Ratingul României ar putea fi retrogradat dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât anticipează agenția în prezent, iar absența consolidării fiscale va conduce la o datorie mai mare sau un cost cu dobânzile mai ridicat decât este estimat.
