Comisia Europeană a decis să trimită României avize motivat pentru faptul că nu a comunicat transpunerea noilor măsuri privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în ceea ce privește accesul autorităților fiscale ale statelor membre la informații privind combaterea spălării banilor (Directiva 2016/ 2258).
În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni al României, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.
Aviz motivat privind această directivă a fost trimisă și altor 4 state membre (Cipru, Grecia, Irlanda și Luxemburg).
CITEȘTE ȘI România Reciclează cu Asociația EnvironStatele membre trebuiau să transpună măsurile respective până la data de 31 decembrie 2017. Noile norme sunt concepute astfel încât să ofere autorităților fiscale mult doritul acces la informațiile privind combaterea spălării banilor și să le permită să reacționeze rapid și eficient în cazurile de evaziune fiscală.
În schimb, Comisia a salutat transpunerea acelorași măsuri de către Bulgaria și a decis să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul acestei țări.
CITEȘTE ȘI Finanțele lucrează cu Banca Mondială la salvarea programului de modernizare a infrastructurii IT a ANAF, după o lungă perioadă în care autoritățile nu au făcut nimicComisia a trimis României și o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEEi) în zone urbane mari (și anume aglomerări urbane).
După aderarea României la UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Cu toate acestea, conform celor mai recente date furnizate de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respect obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE.