Raiffeisen crește de trei ori capitalul Băncii pentru Locuințe, pentru a acoperi pierderile generate în urma deciziei Curții de Conturi privind prima de stat.
Capitalul social al Raiffeisen Banca pentru Locuințe (redenumită Aedificium) este majorat de la 31,7 milioane de lei la 96,7 milioane de lei. Subsidiara Raiffeisen România a încheiat 2019 cu o pierdere de 44,5 milioane de lei.
Activitatea celor două bănci pentru locuințe din România (cealaltă, cea mai mare, este deținută de BCR) a fost zdruncinată de un control al Curții de Conturi din 2015, care a decis că o parte importantă din primele din bugetul de stat pentru susținerea sistemului de economisire-creditare ar fi fost acordată cu încălcarea legii.
Curtea de Conturi a stabilit că 310.000 de clienți ar fi luat prima anuală de până la 250 de euro fără drept, încheind contracte pe numele unor minori sau al unor persoane trecute de vârsta eligibilă, și nu ar fi trecut și prin partea de creditare, folosind sistemul buspar ca pe unul de economisire la o dobândă mult peste cea a pieței, subvenționată de stat.
Băncile au atacat decizia Curții de Conturi, dar au pierdut la Înalta Curte de Casație și Justiție. Raiffeisen notează, în raportul băncii mamă publicat la Viena, că mai așteaptă o decizie a Curții Constituționale, care ar trebui să stabilească dacă Curtea de Conturi era îndreptățită la un audit, pentru a deschide calea unei acțiuni extraordinare de revizuire a deciziei definitive a instanței supreme.
Între timp, Raiffeisen a ridicat provizioanele Băncii pentru Locuințe, anul trecut, de la 43 de milioane de lei la 91,5 milioane de lei – contul de profit și pierdere nu a fost publicat.
Raiffeisen menționează că îi este imputată indirect o sumă de peste 48 de milioane de euro sau circa 234 de milioane de lei. “În cazul în care Raiffeisen Banca pentru Locuințe nu reușește să recupereze sumele menționate de la clienții săi sau să furnizeze o documentație satisfăcătoare, RBL poate fi responsabilă pentru plata acestor fonduri”, se arată în raportul anual.
Grija pentru clienți a fost invocată de politicieni drept justificare pentru mai multe inițiative care să șteargă, practic, decizia Curții de Conturi și pe cea a instanței de casație. Clienții ar fi pasibili de plata a 680 de milioane de lei, astfel că parlamentarii PSD, PNL, UDMR, PMP și Pro România au votat anul trecut o lege de exonerare la plată, inițiativă care a fost însă retrimisă în Parlament de către Președinție.
Inițiativa este din nou în dezbatere. Scena parlamentară s-a mai schimbat între timp, însă dintre partidele din precedentul Legislativ, doar USR s-a opus inițiativei, acuzând că ar fi o lege cu dedicație pentru cele două bănci.
