Curtea de Apel București a respins ca nefondat demersul SIF Oltenia prin care a contestat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 23 noiembrie 2016, în care era decisă fuziunea BCR cu firmele din portofoliul BCR Real Estate și Bucharest Financial Plaza. Decizia ar fi atras posibilitatea exercitării dreptului de retragere de către SIF Oltenia, însă societatea nu l-a inițiat, așteptând o ofertă voluntară pentru pachetul său de peste 6,3% din acțiunile BCR, la un preț consistent mai mare decât cel din evaluarea Deloitte, care a stabilit, conform informațiilor exclusive ale Profit.ro, pentru bancă o valoare de piață de 8,766 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), sub cea a Băncii Transilvania.
BCR are cale liberă pentru includerea în bilanțul propriu a deținerilor imobiliare care anterior erau înregistrate pe vehiculele BCR Real Estate și Bucharest Financial Plaza, în baza hotărârii acționarilor de acum un an. Contestarea SIF Oltenia (SIF5) a fost invalidată în justiție ca fiind nefondată. Un litigiu de 1 an s-a sfârșit în această săptămână între bancă și societatea din Craiova care deține un pachet de 6,29673% din acțiunile BCR.
Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul formulat de SIF Oltenia, decizia fiind definitivă, după ce anterior SIF Oltenia pierduse și la fond decizia Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 23 noiembrie 2016, prin care era decisă fuziunea dintre BCR și companiile care operau dețineri imobiliare ale instituției de credit.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Litigiul a fost perceput în piață ca o șicanare din partea acționarului minoritar, singura dintre cele 5 societăți de investiții financiare care și-a păstrat deținerea la banca cu cea mai mare cotă de piață din România. Este o mișcare în contrapondere cu ceea ce tot în piață a fost văzută ca o încercare de preluare ostilă a SIF Oltenia de către așa-numitul „grup Veranda” – denumit ca atare de președintele Asociației Brokerilor, Dan Paul, cu referire la numele mall-ului cu același nume din București, construit în parteneriat pe structurile de finanțare de firme ale omului de afaceri Florin Pogonaru și entități ale grupului financiar austriac Erste din care face parte BCR.
Fuziunea ar fi deschis calea, în baza Legii 31/1990 a societăților comerciale, ca SIF Oltenia să-și execite dreptul de retragere din BCR, însă conducerea în frunte cu președintele Tudor Ciurezu nu a inițiat acest demers, contestând în schimb în justiție.
Prețul de 0,54 lei/acțiune al ofertei de retragere obținut în exclusivitate încă din primăvara acestui an de către Profit.ro, rezultat dintr-o evaluare a companiei Deloitte și care stabilea o valoare de 8,766 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) pentru BCR, ar fi fost, însă, cu siguranță respins de Ciurezu care așteaptă un preț mult mai bun pentru a-și înstrăina deținerea. Prin comparație, Banca Transilvania, cu o cotă de piață mai mică, are pe bursă, chiar și după ultimele luni de declin ale cotației, o capitalizare de piață de 9,31 miliarde lei (2,00 miliarde euro), fiind astfel cu 6,20% mai valoroasă decât BCR.
Majoritarii de la Erste ar cumpăra, dar Ciurezu nu vede pachetul de acțiuni BCR ca pe o „piatră încinsă” și așteaptă un preț bun
Președintele de la SIF Oltenia a câștigat la AGA de bilanț din primăvară un nou mandat la șefia Consiliului de Administrație și majoritatea în acest for exact pe o platformă care viza maximizarea câștigului pe pachetul evaluat în prezent la aproximativ 120 milioane euro deținut la BCR. El spunea că va accepta doar o ofertă bună din partea acționarului majoritar al băncii, grupul financiar austriac Erste. „Nu știu ce este rău și ce este inutil să fii acționar la cea mai mare bancă românească”, declara atunci Ciurezu, completând că pachetul de la BCR nu trebuie văzut ca „o piatră încinsă” care să fie dat din mână cât mai repede „la prețul pe care ni-l oferă străinul”.
Nu este exclus ca litigiul încheiat acum să nu reprezinte exclusiv o șicană. Surse din piață au declarat pentru Profit.ro că îngrijorarea ar fi putut viza și includerea portofoliului imobiliar al BCR direct în bilanțul băncii, ceea ce deschide calea instituției de credit de a face operațiuni mult mai suple în contabilitate, prin evaluarea diferită a activelor. Decizia a fost luată în 2016, cu mai bine de jumătate de an înainte ca înalți oficiali guvernamentali să deschidă subiectul ascunderii unor profituri de către bănci prin ajustări bilanțiere.
