Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va decide săptămâna viitoare dacă o bancă din Polonia a încălcat legea acordând credite ipotecare denominate în franci elvețieni, o decizie care ar putea dezlănțui o adevărată avalanșă de procese pe această temă și care riscă să măture profiturile instituțiilor de credit poloneze pe ani de zile de acum încolo, scrie Reuters.
Circa 700.000 de polonezi s-au împrumutat în franci elvețieni în ultimii 20 de ani pentru a-și cumpăra locuințe, atrași de dobânzile semnificativ mai mici decât cele aferente creditelor în zloți.
Volumul acestor credite atinge în prezent circa 124 miliarde zloți (31 miliarde dolari), ceea ce prezintă aproape o treime din totalul creditelor ipotecare din Polonia, și mulți proprietari de locuințe plătesc în prezent rate mult mai mari față de momentul contractării împrumuturilor, din cauza aprecierii masive a monedei elvețiene față de zlot.
CITEȘTE ȘI Temerile investitorilor față de delistarea forțată a companiilor chinezești de pe bursele americane sunt contracarate de Trezoreria SUA care spune că nu are un asemenea plan... „la acest moment”De la prăbușirea Lehman Brothers din 2008, francul a crescut cu 85% față de zlot, de la 2,18 la peste 4 zloți/unitate. Doar anul acesta, aprecierea a fost de 6%. Precum în alte țări foste comuniste din Europa Centrală și de Est, printre care România, cel mai greu an a fost 2015, când zlotul s-a prăbușit din cauza măsurii băncii centrale din Elveția de a renunța la plafonarea cursului de schimb al monedei naționale elvețiene.
De atunci, mii de polonezi au dat în judecată băncile care le-au vândut credite în franci elvețieni, încurajați de reducerea costurilor de acces la justiție, în ceea ce a devenit cea mai mare criză bancară a Poloniei de la căderea comunismului încoace.
Pe 3 octombrie, CJUE va decide dacă Raiffeisen Bank a respectat legea acordând credite ipotecare în franci elvețieni în Polonia. Instanța europeană a ajuns să se pronunțe asupra acestei chestiuni la solicitarea unei curți poloneze. În primele 6 luni din 2019, numărul de acțiuni noi intentate în justiție de către debitorii în franci elvețieni din Polonia a crescut cu 39%, la peste 2.000.
CITEȘTE ȘI Turcia susține că va reuși să compenseze turiștii pierduți din cauza falimentului Thomas CookPatronatul băncilor din Polonia estimează că acestea ar putea suporta costuri totale de 15 miliarde dolari dacă toți acești debitori s-ar adresa instanțelor și ar avea câștig de cauză, echivalentul a de 4 ori profitul net total cumulat al sistemului bancar polonez pe anul trecut.
Analiștii consideră că o decizie a CJUE favorabilă debitorilor ar putea însemna că cel puțin o parte din creditele poloneze denominate în franci elvețieni vor trebui tratate ca și cum ar fi fost acordate de la bun început în zloți. "Este cea mai mare provocare pentru sectorul bancar", a declarat Rafal Benecki, economistul șef al subsidiarei ING Bank din Polonia.
Politicieni polonezi din opoziție susțin că vor să îi ajute pe debitori prin măsuri legislative, așa cum s-a întâmplat în Croația, unde, ca urmare a acțiunilor în justiție, cele mai multe credite în franci elvețieni au fost convertite în euro, pe cheltuiala băncilor.
CITEȘTE ȘI Procesul de corupție al lui Bogdan Olteanu: instanța a respins reîncadrarea mai favorabilă a faptei de care e acuzat fostul viceguvernator BNRÎn România, un proiect de lege al senatorului Daniel Zamfir care viza conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării a fost declarat neconstituțional. După cum a relatat Profit.ro, acesta a revenit însă, recent, cu un alt draft de act normativ, care vizează toate creditele în valută și pentru care debitorii pot solicita conversia la cursul de schimb din data încheierii sau a perfectării contractului, plus o variație maximă de 20% față de acest curs.
Și debitorii cu credite în derulare ar putea cere conversia, „în scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte”, potrivit proiectului, dacă sunt îndeplinite condițiile privind impreviziunea. Se prezumă că există impreviziune dacă sunt întrunite condițiile „șocului valutar”. Acest șoc valutar este definit ca orice variație a cursului care atinge sau depășește plafonul maxim stabilit de BNR prin regulamente sau norme.
Totodată, proiectul mai prevede că există impreviziune dacă gradul de îndatorare a depășit cu cel puțin 20% gradul maxim de îndatorare stabilit de BNR, la data la care se solicită conversia.
Banca centrală stabilea, prin regulamentul 17/2012, că pentru creditele în valută se va testa un șoc pe cursul de schimb de 35,5% pentru euro, 52,6% pentru francul elvețian, 40,9% pentru dolarul american, în cazul debitorilor neacoperiți natural la riscul valutar. Doar că aceste prevederi au fost abrogate începând cu 2019, când a intrat în vigoare noul regulament privind creditarea persoanelor fizice.