Guvernatorul BNR spune că în România este nevoie de încheierea stării de conflict între debitori și creditori și stabilitate legislativă pentru a face din creditare o alternativă pentru stimularea creșterii economice, după ce în ultimii ani a fost utilizată extensiv calea fiscală.
Isărescu spune că băncile din România sunt exemplul pozitiv european în curățarea bilanțurilor de credite nepeformante de la 22% din bilanț la 5% și au o solvabilitate ridicată, de circa două ori peste cerințele minime legale, adică au capital pe care l-ar putea pune la lucru pentru a crește creditare. Doar că lipsește încrederea.
“Au fost și rațiuni interne și externe care au cultivat acest conflict între debitori și creditori, clienți și bănci. Uneori cu înverșunare. Nu folosește nimănui războiul între bănci și clienți și cultivarea acestui război”, spune Isărescu la o conferință organizată de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare.
Guvernatorul împarte rabinic vina între bănci și politicieni pentru deteriorarea încrederii în sistemul financiar. Băncile sunt de vină pentru unele comportamente abuzive, deși noțiunea de abuz „este total abuzată”, iar din domeniul politic au venit “inovații, poate cu bune intenții”, “dar drumul spre iad este pavat cu intenții bune”, explică Isărescu.
“Ce ne lipsește să facem din credit, după ce s-a stimulat extensiv pe cale fiscală consumul, o alternativă a creșterii? Ne lipsește chiar încrederea!”, spune Isărescu, care subliniază din nou deteriorarea echilibrelor bugetare și de cont curent, chiar dacă nu sunt la un nivel similar celui din 2007-2008, ca urmare a politicilor pro-ciclice.
Isărescu spune că soluționarea alternativă a litigiilor prin CSALB ar putea duce la creșterea încrederii în sistemul bancar. Sistemul presupune concilierea între client și bancă printr-un conciliator, care propune o soluție cu care cele două părți să fie de acord și nu presupune costuri pentru consumator.
CSALB a fost lansat în urmă cu 4 ani și a ajuns la aproape 2.000 de cereri din partea consumatorilor în acest an, dintre care 382 au fost rezolvate cu o înțelegere cu banca. Dar, după lansarea CSALB, nu toate băncile au fost de acord să intre în procedura de conciliere cu consumatorii.
“Nu toate băncile au fost bucuroase, constructive, de acest exercițiu. Le încurajez și pe cele care au fost mai reținute, mai rușinoase, să facă eforturi să meargă în direcția asta. Ajustă și la îmbunătățirea imaginii băncilor. E vorba de atmosfera care se creează în jurul fiecărei bănci și care contează la atmosfera generală. Este și aceasta o parte a educației financiare, pe care băncile au obligația să o facă cu societatea românească”, spune Isărescu.
Isărescu spune că acest tip de soluție în afara instanțelor de judecată a apărut cam târziu, deși se întrevedea încă din anii 90 că ar fi nevoie de un centru de conciliere la nivelul Asociației Române a băncilor.
După declanșarea crizei financiar-economice din 2008-2009 la nivel mondial, numărul de litigii dintre clienți și bănci a explodat în România, mai ales în cazuri care vizează clauzele abuzive din contracte, dar și contestații la executare, situație ce a afectat imaginea băncilor.
