Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis Parlamentului, într-o scrisoare cu aviz negativ unui proiect de lege, că la nivelul Băncii Naționale a României au fost elaborate propuneri legislative prin care competențele de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare să fie preluate de banca centrală de la ANPC. Este prima mențiune într-un document oficial a intenției BNR de a redeveni Autoritate de protecție a consumatorilor, cum a fost înainte de 2008.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Banca Națională a României transmite acum secretarului general al Senatului că la nivelul BNR au fost elaborate propuneri de ordin legislativ în vederea stabilirii unui cadru legal prin care să fie alocate Băncii Naționale a României competențe de protecție a consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare.
”Prin acest demers se urmărește preluarea de către banca centrală a atribuțiilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în ceea ce privește produsele și serviciile financiar-bancare furnizate de entitățile aflate în aria de competență a Băncii Naționale a României, potrivit cadrului legal în vigoare, fără a modifica pe fond conținutul sau modul de exercitare a acestor competențe. Propunerile legislative, astfel formulate, urmează să fie comunicate inițiatorului legislativ, în vederea promovării proiectului de act normativ pentru a fi supus dezbaterii parlamentare”, se arată într-o scrisoare a guvernatorului Mugur Isărescu.
În mod uzual, avizele la inițiativele legislative sunt semnate de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.
Protecția consumatorilor de servicii financiare a mai fost în sarcina BNR înainte de 2008, însă cu ocazia adoptării OUG 174/2008 prerogativele au fost trecute la ANPC. În 2018, în Planul național de adoptare a euro, la elaborarea cărui a participat și banca centrală, a fost inclusă și propunerea ca BNR să preia măcar în parte sarcinile de protecție a consumatorilor. În 2021, Asociația Credere semnala și critica faptul că se lucrează la un proiect în acest sens, însă în dezbaterea parlamentară nu a apărut nicio inițiativă.
Mențiunea din scrisoarea lui Isărescu este prima manifestare concretă a interesului BNR pentru înlocuirea ANPC în supravegherea comportamentului băncilor față de consumatori. Cum banca centrală nu are drept de inițiativă legislativă, proiectul la care face referire guvernatorul ar trebui să fie preluat de Guvern sau de un parlamentar.
Aviz negativ pentru inițiativa PSD
În documentul menționat, BNR dă un aviz negativ proiectului PSD, care printre altele propune și reglementarea protecției consumatorilor de servicii financiare.
La capitolul III din inițiativă sunt înșirate o serie de prevederi cu privire la modul în care trebuie realizate ofertele și contractele de creditare (inclusiv mărimea fontului, dar și reguli despre dobânzi și comisioane), care există deja în alte legi speciale.
BNR face trimitere la OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, OUG 52/2016 privind creditele imobiliare, OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Legea 209/2019 privind serviciile de plată, Legea 93/2009 privind IFN, Legea 363/2007 pentru combaterea practicilor comerciale incorecte și Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte.
BNR critică și faptul că proiectul de lege ar impune obligația operatorilor economici de a deține un sediu pe teritoriul României, ceea ce ar încălca legislația europeană.
Totodată, sancțiunile stabilite de noul proiect s-ar suprapune cu alte sancțiuni stipulate prin alte legi, ceea ce ar duce la încălcarea principiului potrivit cărui o faptă contravențională poate fi sancționată o singură dată cu o sancțiune principală.
Un punct deosebit de contestat de către BNR este prevederea potrivit căreia agentul constatator poate dispune oprirea temporară sau definitivă a prestării serviciilor, inclusiv de către instituțiile de credit și de alți prestatori de servicii financiare. În opinia BNR, nu este clar dacă o astfel de sancțiune s-ar aplica doar unității bancare sau întregii bănci – în ultimul caz măsura ar putea fi asimilată cu retragerea autorizației de funcționare, care este prerogativul BNR, decizie care poate fi luată doar cu cântărirea impactului asupra economiei.
Mai mult, o suspendare temporară sau definitivă a activității unei bănci pentru segmentul de retail ar fi disproporționată în raport cu activitatea completă a băncii, care într-o măsură importantă privește personale juridice, neacoperite de legislația de protecție a consumatorilor, arată BNR.
CSM: proiectul prezintă deficiențe majore
Proiectul de lege a primit aviz negativ și de la Consiliul Superior al Magistraturii, care îl desființează din cuvinte.
CSM consideră că un articol din proiect care instituie sancțiunea închisorii contravenționale este neconstituțională, în condițiile în care sancțiunea privativă de libertate poate fi introdusă doar prin legea penală, o astfel de pedeapsă fiind eliminată în 2003.
Alte critici ale CSM se referă la prevederile privind sancțiunile – spre exemplu, din proiect se înțelege că agentul constatator nu are voie decât să propună sancțiunea complementară a închiderii unității pe o perioadă determinată sau definitivă, în timp ce pentru sancțiunea complementară nu este prevăzută entitatea competentă să dispună suspendarea.
Magistrații mai critică și prevederea potrivit căreia amenzile aplicate la cifra de afaceri ar urma să se facă doar după ce comunică comerciantul cuantumul cifrei de afaceri – în accepțiunea CSM agentul constatator s-ar găsi în imposibilitatea să aplice amenda dacă nu ar fi informat de firma controlată câți bani rulează.
O altă prevedere din proiect arată că despăgubirea stabilită prin contravenție s-ar putea face doar cu acordul expres al persoanei vătămate, ceea ce în opinia CSM nu reprezintă un criteriu obiectiv.
Consiliul atrage atenția că un articol din proiect ar putea interzice băncilor să acorde credite până nu apare o platformă de educație financiară. Articolul în cauză arată că “educarea financiară a consumatorilor este obligatorie înainte de a accesa un împrumut/credit și se realizează prin intermediul unei platforme realizate de către asociațiile din domeniul financiar bancar și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor”.
BNR atrage, de asemenea, atenția cu privire la propunerea privind platforma, și spune că nu se înțelege dacă e una de consultare, informare și testare. “În ultimul caz, nu este evident ce impact ar avea un test asupra consumatorilor sau dacă aceasta ar putea limita/restricționa accesul la credit”, se arată în scrisoarea BNR.
Alte critici ale CSM se leagă de faptul că unele prevederi sunt reglementate excesiv în ceea ce privește detaliul, ceea ce face prin legislația secundară și nu prin acte de nivel primar.
Inițiatorii motivează necesitatea proiectului de lege prin faptul că își doresc să “abgradeze” prevederile din domeniul protecției consumatorilor, insistând mai ales pe regimul sancționator.
ANPC a pornit după criza financiară mai multe zeci de litigii cu băncile, în principal pe baza legislației de clauze abuzive. Chiar și în cazurile în care a câștigat procesele, deciziile instanței au avut efecte slabe în practică, în condițiile în care judecătorii nu au stabilit și rambursarea sumelor încasate în plus în baza clauzelor abuzive – multe dintre acestea vizând modul de calcul și cuantumul dobânzilor și comisioanelor.
Ceva mai mult succes a avut Autoritatea cu sesizările vizând practicile comerciale incorecte. Un astfel de proces cu Raiffeisen Bank, în care a fost emis și un ordin (validat de instanță), s-a încheiat în acest an și ar putea avea ca deznodământ rambursarea a 19 milioane de euro către debitorii afectați de majorarea dobânzilor. Alte litigii, precum cel care viza creditele cesionate de către Bancpost sau OTP Bank, au fost pierdute de către Autoritate.
ANPC a propus de-a lungul timpului mai multe modificări ale legilor care vizează băncile. Spre exemplu, la începutul lui 2019 a existat inițiativa unor amenzi colosale aplicate la cifra de afaceri, iar în toamna acelui an s-au propus alte modificări la regimul amenzilor - acestea urmau să fie aplicate în praguri, în funcție de dimensiunea firmei. În 2021 erau anunțate alte posibile modificări.
