Ministerul Finanțelor a emis o datorie pe 84 de luni la cea mai mică dobândă la această scadență și nu departe de minimele istorice pentru titlurile pe termen lung. Și randamentele la datoria pe termen scurt sunt în scădere.
Piața de obligațiuni se apreciază în continuare la început de 2021, cu o creștere a valorii mai ales în cazul titlurilor pe termen lung.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 681 de milioane de lei cu scadența în ianuarie 2028, față de un prospect de 600 de milioane de lei și o cerere de 729 de milioane de lei. Randamentul mediu de 2,74% este în scădere cu 14 puncte de bază față de licitația la aceeași scadență organizată în decembrie, la cel mai redus nivel pentru un împrumut de circa 80 de luni și la unul dintre cele mai mici pentru o licitație pe termen lung.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Obligațiunile pe scadențele lungi aveau dobânzi cu 1,5 puncte procentuale mai mari în ianuarie anul trecut.
Sursa date: BNR; calcule Profit.ro
Și datoria pe termene mai scurte vede o scădere a dobânzilor. Față de perioada 2015 și începutul anului 2017, dobânzile pe termen scurt sunt mult mai apropiate de cele pe termen lung. În urmă cu șase ani, inflația era mai redusă decât în prezent sau chiar prețurile de consume erau în scădere, mai ales ca urmare a reducerii TVA, iar lichiditatea era una în exces.
Datele privind lichiditatea arată o nouă ameliorare în decembrie, cu un deficit mediu zilnic de circa 561 de milioane de lei, față de 592 de milioane de lei în noiembrie. Sfârșitul ultimei luni din 2020 și începutul anului 2021 par a fi adus o îmbunătățire suplimentară a poziției de lichiditate pentru sistemul bancar, reflectată și în scăderea ratelor interbancare, după cum remarcă și Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Sursa date: BNR; calcule Profit.ro
Valentin Tătaru, economist la ING Bank, scrie că piața a pus în preț o reducere a dobânzii cheie sau un exces persistent de lichiditate în perioada următoare, având în vedere dobânzile la împrumuturile pe segmentul de 6-9 luni. “Deși nu suntem convinși de niciuna dintre variante, tindem să credem că cea din urmă este mai probabilă”, scrie Tătaru.
Guvernul a împrumutat în 2020 aproape 164 de miliarde de lei din toate sursele, inclusiv populație și Comisia Europeană, din care circa 96 de miliarde de lei au mers spre acoperirea deficitului bugetar de circa 9% din PIB. Emisiunile din piețele financiare au reprezentat 146 miliarde de lei, iar cele din piața internă au fost de aproape 85 de miliarde de lei. Pentru 2021, deficitul menționat de premierul Cîțu este de 7% din PIB.
