Creditul neguvernamental acordat de bănci a scăzut pentru a două lună consecutiv în mai, arată datele publicate de Banca Națională a României. Pe de altă parte, depozitele au continuat să crească mai rapid, mai ales în lei, după ce în martie deprecierea monedei naționale crescuse preferința pentru economisirea în valută.
Creditarea a fost afectată de pandemia COVID 19 și în mai, lună în care restricțiile de deplasare au început să fie ridicate. Soldul împrumuturilor acordate populației și firmelor a scăzut cu 0,7% față de aprilie, la 269,15 miliarde de lei, după ce în aprilie creditele în sold scăzuseră cu 0,5% față de martie, de la 272,6 miliarde de lei.
Creditul în lei a scăzut cu -0,4% la 181,16 miliarde de lei, exclusiv ca urmare a scăderii împrumuturilor către firme cu 1%, în timp ce creditul în valută s-a contractat cu 1,4%, mai ales ca scădere a împrumuturilor acordate firmelor cu 1,6%.
Ritmul anual de creștere a creditului privat a scăzut suplimentar, la 4,5%, în mai, de la 6,9% în martie și la 5,7% în aprilie, și va ajunge sub rata inflației dacă nu vedem o revigorare a creditării. Rata de creștere anuală a împrumuturilor în lei a coborât la 6,2%, față de 9,2% în martie, în timp ce cea a împrumuturilor în valută a căzut la 1,2%, de la 2,6%.
Depozitele rezidenților au continuat să crească, ba chiar mai rapid decât în aprilie, și au ajuns la un ritm lunar de 1,4%, față de 0,7% în luna precedentă. Soldul depozitelor populației și firmelor a ajuns la 383,55 miliarde de lei în mai, dintre care 245,82 miliarde de lei sunt depozitele în lei (+1,9%) și 137,72 miliarde de lei echivalent sunt depozitele în valută.
Economisirea în valută a continuat să se tempereze, după ce, în martie, românii s-au speriat de căderea leului și au schimbat depozitele în euro – ritmul lunar al depozitelor în valută a fost de 6,4% în ultima lună a primului trimestru, și de 0,6%, respectiv 0,3% în aprilie și mai.
Cursul de schimb a avut variații foarte reduse în ultimele trei luni, în condițiile în care Banca Națională a României a arătat că nu dorește o depreciere a leului care să afecteze finanțarea externă în valută a datoriei publice.
Rata anuală de creștere a depozitelor în valută rămâne însă de aproape două ori mai mare față de cea a depozitelor în lei la 19,6%, față de 11%.
