Randamentul capitalurilor în sistemul bancar a scăzut cu aproape 20% în septembrie 2019 față de anul anterior, arată datele prezentate de directorul direcției de Stabilitate din BNR. Băncile mari au un nivel ridicat al profitabilității, în timp ce băncile mici nu reușesc să genereze suficiente profituri ca urmare a costurilor ridicate de funcționare. Eugen Rădulescu avertizează că acestea din urmă vor fi primele care vor dispărea dacă nu reușesc să schimbe modelul de business și să se transforme în bănci electronice.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Profitabilitatea sectorului bancar este în scădere după nivelul record post-criză atins în 2018, dar se menține la niveluri ridicate în context european.
Randamentul mediu al capitalurilor (ROE) a scăzut de la 16,35% în septembrie 2018 la 13,18% în septembrie 2019. În același interval, randamentul mediu al activelor (ROA) a scăzut de la 1,76% la 1,45%, arată datele prezentate de Rădulescu la seminarul Eucofile.
Rezultatul mediu din sector ar putea fi afectat de provizionul făcut de grupul BCR pentru procesul pierdut de BCR Banca pentru Locuințe cu Curtea de Conturi, dar și de unele plăți făcute de bănci în contul taxei pe active pentru prima jumătate a anului.
În septembrie 2018, băncile arătau un profit net anualizat de 7,7 miliarde de lei, dar care a fost de circa 6,8 miliarde de lei pentru tot anul trecut. Dacă ne raportăm la nivelul activelor nete de la jumătatea anului, profitul băncilor în 2019 s-ar situa la aproape 6,7 miliarde de lei, deci rămâne la un nivel nominal ridicat.
Totodată, pentru moment nu par să se adeverească estimările BNR, prezentate cu ocazia introducerii taxei pe activele bancare, care arătau o contracție mult mai severă a profiturilor băncilor (cu 72%) în acest an chiar și fără aplicarea vreunei taxe.
Profiturile merg la băncile mari. Băncile mici au costuri operaționale mai ridicate decât veniturile
Primele 10 bănci din sistem după cota de piață cumulează 85% din profitul sistemului și au o profitabilitate mai ridicată, cu un nivel al ROA de 2,28% - în creștere substanțială față de anii anteriori -, în timp ce cele mai mici bănci după cota de piață au un randament mediu al activelor negativ, la -0,43%, arată datele prezentate de Rădulescu. Clasamentul băncilor după active la finele anului trecut este disponibil aici.
Problema băncilor mici este că au costuri de operare foarte ridicate. Dacă primele 10 bănci din piață au un raport cost/venituri de 49%, adică cheltuiesc 49 de lei pentru fiecare 100 de lei venit, la cele mai mici 10 bănci raportul este de 106% - adică cheltuielile cu salariile, sediile și logistica (în principal) sunt mai mari decât veniturile generate.
“Ele vor fi primele care vor dispărea!”, spune Rădulescu, care adaugă că mai este loc pentru consolidarea sectorului – adică reducerea numărului de bănci, dar menționează că cele mici au o capitalizare bună, peste media sistemului.
“Cota de piață permite reducerea ponderii cheltuielilor fixe, fiind totodată asociată unor costuri de finanțare mai mici. Eficiența operațională depinde astfel de mărime”, arată oficialul BNR.
Numărul băncilor din România a scăzut de la 42 în 2008 la 34 în 2018 și e chiar mai mic decât cel de dinainte de decembrie 2003, când erau 38 de bănci în piață. Totodată, concentrarea în sistem la vârf a crescut: primele 5 bănci aveau o cotă de 54% în 2008 și de 62% anul trecut.
Dacă vor să mai rămână în piață, băncile mici trebuie să-și schimbe modelul de business, să devină bănci electronice, adaugă Rădulescu.
Pentru întreg sistemul bancar apar noi presiuni și din partea firmelor de tehnologie, care încep să acopere ariile în care băncile aveau monopol înainte, cum este domeniul plăților sau al schimbului valutar.
“Este cu totul aberant să schimb leii în valută mai ieftin la o casă valutară decât la o bancă”, spune Rădulescu și explică cum pentru o depunere în valută e mai avantajos pentru client să scoată lei, să-i schimbe la o casă de schimba valutar și apoi să se întoarcă cu valuta la bancă.
Firmele Fintech au venit cu cursuri mai avantajoase decât cele ale băncilor pentru transferurile dintr-o valută în alta.
“Ceea ce nu fac băncile, fac companiile Fintech. Este adevărat că partea de Fintech la noi este în urmă față de țările civilizate din vestul europei. Dar vine din urmă cu pași rapizi”, spune Rădulescu.
Noua directivă de plăți obligă băncile să deschidă accesul la conturile clienților firmelor Fintech, iar regulamentul european care va intra în curând în vigoare limitează comisioanele la transferurile interbancare în euro la nivelul celor practicate pentru monedele naționale ale țărilor în afara zonei euro.
