La fel ca la începutul pandemiei, în 2020, românii încearcă să se protejeze de efectele unei crize generate în contextul războiului din Ucraina cumpărând valută cash, pentru a avea o rezervă în caz de urgență. Volumele de vânzări pentru euro au crescut la toate casele de schimb, unde un euro nu mai poate fi cumpărat sub 5 lei, mult peste cursul comunicat de BNR, de 4,9489 lei, iar preocuparea pentru achiziția de valută se vede și în Google Trends, unde în topul căutărilor făcute în România au crescut puternic în ultimele zile, în special în nordul țării, la granița cu Ucraina, cele pentru “curs valutar”. Președintele ARB, Bogdan Neacșu, spune că situația este una de conjunctură și nu există cu adevărat o “criză de euro”.
Dacă în urmă cu câteva zile un euro putea fi cumpărat peste tot cu sub 4,99 lei, în prezent la aproape toate casele de schimb cursul de vânzare afișat depășește 5 lei.
Astăzi la prânz, Banca Transilvania vindea un euro cu 5,1 lei, BCR cu 5,07 lei, BRD cu 5,025, iar CEC Bank avea afișat 5,03 lei, de la 4,9900 lei anterior.
Băncile au cursuri de schimb mai bune pentru operațiuni prin internet banking, care nu implică eliberarea de valută cash către clienți. La Banca Transilvania, euro se poate schimba în cont cu 4,9970 lei, CEC Bank cu 4,9622 lei, BRD cu 5,02.
Cursul de vânzare a crescut și la casele de schimb nebancare, nicăieri nemaifiind disponibil euro la vânzare sub 5 lei. Dristor Exchange, spre exemplu, vindea azi euro cu 5,15 lei, , în creștere față de ieri, când afișa 5,129 lei pentru un euro și semnificativ peste cursul de 4,990 lei de la finele săptămânii trecute.
Curs euro la case de schimb nebancare. Valutare.ro
„Cred că este o situație de conjunctură și nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcționează și se aduc bani la ghișee. Așa zisa criză de “euro” a pornit de la casele de schimb, care ori nu-și vindeau valuta, ori au cerut prețuri cu mult mai mari decât cursurile comunicate de banca centrală sau de la bănci. De aici și concluzia, pripită, că ar fi probleme cu valuta”, spune, pentru Profit.ro, Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte CEC Bank.
La banca sa, spre exemplu, volumele de vânzare pentru euro la casele de schimb din agenții s-a dublat în ultimele zile. “Aprovizionăm constant rețeaua și am făcut inclusiv importuri suplimentare de valută cash, pentru orice eventualitate”, spune Neacșu.
Președintele ARB precizează că, într-adevăr, în aceste zile asistăm la un apetit pentru numerarul în valută, fiind însă vorba, în cele mai multe cazuri, de sume mici, care să acopere cheltuielile pe o lună-două. “Am trecut printr-o situație similară și în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii își făceau provizii și goleau rafturile supermarketurilor și au făcut și retrageri de numerar- să aibă o rezervă. Acum cererea este mai mult pe euro și dolari- valute forte”. Spune că logistica de aprovizionare include de la transporturile între centrală și centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar. “Se aduc bani și cu avionul. Spre deosebire de 2020, când, la debutul pandemiei, erau afectate transporturile internaționale, de data aceasta chiar nu sunt probleme în asigurarea fluxurilor de numerar”. Sincope de ordin logistic pot apărea când e cerere mare de valută cash, pentru trecerea de la cont și carduri înapoi la cash, în condițiile în care, peste 82% din masa monetară este non-cash, însă băncile au resurse pe care le pot mobiliza repede, cu un indicator de solvabilitate la nivel de sistem de peste 22%, de două ori și jumătate peste limita legală, și lichiditate peste 250% la începutul anului, dublu față miniumul legal.
Interesul românilor pentru protejarea economiilor prin achiziția de valută se vede și în situația căutărilor pe Google, unde “curs valutar” a explodat topul pe România.
O preocupare mai mare este vizibilă mai ales în nordul țării și în Tulcea, în județele aflate la granița cu Ucraina. Acestea sunt și mai aproape de zona conflictului, dar trebuie să facă față zilele acestea și unui aflux de migranți din țara vecină, care fug de război.
Ucrainenii intrați în România își folosesc cardurile pentru a retrage bani de la ATM-uri, motiv pentru care și BCR, una dintre băncile cu unități teritoriale în zonă a anunțat că a sporit alimentarea cu cash a bancomatelor în județele de graniță, dar și în restul țării. Este și prima bancă la care a devenit posibil schimbul valutar hrivine-lei, la cursul BNR, în limita a 2.000 de lei pentru persoanele cu pașaport Ucrainean. Este o încercare de a ajuta migranții în această perioadă dificilă, deși banca își asumă astfel riscul achiziției de hrivine, monedă pentru care în momentul de față cererea este aproape zero în piață.
