Precauția domină debitorii cu probleme la creditele în franci, chiar și după succesul votului legi conversiei astăzi în Parlament. Temerile principale legate de contestarea actului normativ la Curtea Constituțională și de reaua credință a băncilor în aplicarea legii au fost expuse de aceștia la o întâlnire cu inițiatorul legii, Ana Birchall. „Bătălia nu e câștigată. E un război lung”, avertizează și deputatul PSD.
Votul pentru Legea conversiei creditelor în franci elvețieni în Camera Deputaților de astăzi a fost confortabil, însă fără entuziasmul de la adoptarea Legii dării în plată, când înșiși aleșii au aplaudat. Nici datornicii în franci elvețieni prezenți la balcoane nu au aplaudat legea care ar urma să pună capăt unui calvar pe care îl au de aproape 10 ani. Câteva zeci dintre ei, care pot fi văzuți în imagini AICI și AICI, nici nu au apucat să intre în incinta Parlamentului. Sentimentul este de ușurare mai degrabă decât de bucurie.
„Nu sunt fericită. Mă simt așa... căzută”, spune una dintre cei care, pe vârful balonului creditării, a contractat un împrumut în franci. La o întâlnire cu inițiatorul legii, deputatul PSD Ana Birchall, cei mai mulți dintre ei au arătat o mulțumire rezervată, în contextul în care încă au îngrijorări față de drumul ulterior al actului normativ până la aplicarea sa efectivă.
Birchall însăși îndeamnă la prudență: „Avem dreptul să ne bucurăm azi. Ne putem bucura și mâine. De poimâine, suntem în dispozitiv.” Se așteaptă ca războiul băncilor să continue unu la unu cu fiecare client în parte, dar la „un vârf de manipulări”.
Cei care intră sub incidența legii merg înainte, dar manifestă precauție față de punerea în practică. „Cu Dumnezeu înainte! Sunt riscuri acolo”, spune Andreea Cristoforidis, unul dintre liderii grupului celor care au contractat credite în franci elvețieni.
Întâlnirea lui Birchall începe la una din sălile Parlamentului, la aproximativ 2 ore de la vot și la aceasta iau parte aproape 30 de debitori. Una dintre ei a venit și cu fetița de 3 ani. Este rumoare și simpatie în sală când copilul spune: „Toate partidele votează conversia.” Este sinteza unanimității votului exprimat de 248 de deputați prezenți.
Temerile sunt însă prezente, prima fiind legată chiar de perspectiva ca președintele României Klaus Iohannis să o conteste la Curtea Constituțională. Cele mai multe sunte legate de faptul că băncile ar urma să pună bețe în roate aplicării acesteia.
Prima întâlnire cu banca
De fapt, datornicii nici nu știu care ar fi pașii de urmat. Unul dintre ei sună la agenția bancară de care aparține și are o convorbire cu directorul. „Gata! S-a votat. Ce trebuie să fac?”, întreabă. Pune telefonul mobil „pe speaker” să audă și restul colegilor de săi de suferință. „Deocamdată, nimic. Încă nu există nicio procedură; nu am primit nicio indicație”, îi răspunde interlocutorul. „Oricum, toți clienții vor fi anunțați în prealabil în mod centralizat”, continuă. Este primul contact între o instituție de credit și un datornic în franci cu probleme de la votarea legii conversiei.
Au existat „maximaliști”
Dacă cei mai mulți au o îngrijorare prudentă, unii debitori sunt de-a dreptul nemulțumiți și chiar de aceea au părăsit grupul cu ceva timp înainte. Scindarea a apărut când un grup de „maximaliști” a insistat pentru trecerea legii într-o formulă care să prevadă returnarea soldului și fixarea dobânzii. Nu mai departe de ieri, după votul în Comisia Juridică, ce a doborât și plafonul de 250.000 de franci pentru un debitor, exista o persoană care protesta vehement față de colegii ei că legea a trecut trunchiată.
Birchall spune și în întâlnirea de azi că o asemenea prevedere ar fi permis ca legea să fie declarată neconsituțională „de pe scaun” la Curtea Constituțională. Deputatul PSD crede că legea ar fi trecut mai repede dacă deputatul liberal Daniel Zamfir nu ar fi introdus un amendament care să extindă prevederile legii la toate monedele, ceea ce a lungit procesul legislativ.
Cerințele „maximaliștilor” și vehemența lor chiar au zdruncinat-o pe Birchall care a mărturisit debitorilor că în mai multe rânduri a fost „demoralizată” pe parcursul luptei în legislativ. Este finalmente mulțumită de ce a ieșit și le mărturisește celor prezenți: „Am obținut de la legea asta mai mult decât am fi sperat oricare dintre noi.”
Și debitorii consideră că este un succes. Cred că o parte dintre cei care au aplicat pentru predarea cheilor apartamentului - în baza legii dării în plată - își vor întoarce acum decizia în măsura în care vor vedea că ratele devin mai ușor de suportat.
Tabăra victorioasă este epuizată
Întâlnirea inițiatorului legii cu cei care intră sub efectele ei se mută jos, la ieșirea din Parlament. De data aceasta participă aproximativ 50 de debitori, mulți dintre ei nereușind să intre în incinta Palatului. Consideră că legea îi scoate de sub incidența unui credit despre care post-.factum au senzația că l-au semnat fiind înșelați de bănci. O femeie spune că a pornit de la o rată lunară de 700 de lei și a ajuns la peste 1.600 de lei. Înțelege să se fi mărit rata „cu un milion, cu 2 milioane”, dar nu să ajungă mai mult decât dublă.
Cei mai mulți din cei prezenți sunt, bineînțeles, bucureșteni, însă sunt oameni veniți din Cluj-Napoca, Timișoara. Târgu Mureș, Ploiești, Vâlcea, Constanța, Buzău, Focșani, Iași. În urmă cu 2 săptămâni cineva condusese 12 ore pentru a veni de la Beiuș. Cu toții se tem de lipsa de bună credință a băncilor. Birchall îi încurajează: dacă instituțiile de credit vor pune bețe în roate, se va întâlni personal cu șefii băncilor, având debitorii în spate.
Sentimentul pentru majoritatea debitorilor de la Parlament este de ușurare și mai puțin de sărbătoare. Nici opoziția băncilor nu a mai fost la fel de mare ca în cazul legii dării în plată pentru a le da senzația unei victorii. Doar câțiva dintre ei vor să puncteze momentul. „Eu vreau la o băută acum”, spune o datornică în franci.
Dorin nu are chef. A fost printre liderii grupului debitorilor în franci și a fost, la rândul lui, dezamăgit de reacția unora dintre datornici, care au avut cereri maximale. „Am obosit. Așteptam să se termine mai repede”, ne mărturisește. Consideră că a fost excelent că au reușit să obțină trecerea actului normativ în actuala legislatură pentru că nu știe ce ar fi fost după alegeri și cu o nouă componență a Parlamentului. Păstrează și el circumspecție despre cum se va aplica legea, dar are un sentiment de împlinire după lupta care durează de peste 2 ani. „Noi să fim sănătoși și să se aplice legea asta”, conchide el.