Creditul neguvernamental a scăzut față de martie în aprilie și și-a încetinit dinamica anuală la un nivel de o singură cifră pentru prima oară în ultimii doi ani. Aproape tot avansul creditului a fost generat de dinamica împrumuturilor în valută, în timp ce creditul în lei a crescut mult mai puțin decât inflația. De cealaltă parte, populația și firmele au continuat să-și majoreze depozitele la termen cu banii din conturile curente, dar și să folosească mai mult cash.
Creditul intern a scăzut în aprilie cu 0,2% față de martie la 369,9 miliarde de lei, în timp ce dinamica anuală a încetinit de la 10,2% la 8,8%, cel mai redus ritm de după aprilie 2021 și prima lună în care rata de creștere e compusă dintr-o singură cifră în ultimii doi ani. Ajustat cu inflația, creditul neguvernamental a scăzut cu 0,9% și cu 2,1% în termeni anuali – în cazul ratei anuale, dinamica negativă s-a ameliorat, pe fondul reducerii ratei anuale a inflației de la 14,5% în martie la 11,2% în aprilie, pe fondul unui puternic efect de bază.
Pe monede, creditul în lei a scăzut cu 0,1% față de martie și a crescut cu doar 1,6% (-8,6% în termeni reali) față de aprilie 2022, până la 250,8 miliarde de lei. Împrumuturile în monedă națională sunt mai puțin dezirabile și mai greu de accesat din cauza dobânzilor mari.
Împrumuturile în valută au scăzut și ele în aprilie cu 0,3% față de martie la echivalentul a 119 miliarde de lei. În termeni anuali, însă, dinamica se menține deosebit de ridicată la 27,9%, pe fondul unei creșteri a volumului de împrumuturi în valută către companii cu 42,9%, în condițiile în care societățile au avut posibilitatea legală să ia credite mai ieftine în euro, în timp ce populația are accesul sever restricționat la finanțarea în monedă străină.
În ultima vreme vedem o creștere a dobânzilor la euro, în timp ce dobânzile la lei par să fi atins vârful, mai ales pe sectorul companiilor, unde ratele se stabilesc în funcție de ROBOR, care în ultimele luni e într-o scădere notabilă. Diferențialul de dobândă între euro și lei rămâne notabil, totuși.
Masa monetară în sens larg (M3), ce include depozitele la termen, numerarul în circulați și depozitele overnight (banii din conturile curente), a crescut cu 0,8% în aprilie față de martie și 8,6% în termeni anuali la 618,7 miliarde de lei. Vedem o scădere a depozitelor la vedere cu 1% față de martie și cu 10,7% în termeni anuali până la 276,2 miliarde de lei, în timp ce depozitele la termen au crescut cu 2,2% față de martie și cu 46,9% față de aprilie 2022 la 236,8 miliarde de lei.
Chiar dacă vedem o reașezare în interiorul masei monetare a componentei de economisire, ceea ce este dezirabil din punct de vedere al băncii centrale în ceea ce privește evoluția inflației, totuși masa monetară a reaccelerat în acest an, în condițiile în care dinamica era de 6,5% în ianuarie. Totodată, dinamica reală a crescut de la -7,4% la -2,3%.
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna aprilie 2023 cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 527,3 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 9,7% (-1,4% în termeni reali).
Depozitele în lei ale rezidenților au crescut cu 1,7% față de martie, până la 357,7 miliarde de lei. Comparativ cu luna aprilie 2022, acestea s-au majorat cu 19,3% (7,2% în termeni reali).
În condițiile de stabilitate a cursului de schimb și a dobânzilor mult mai mari la lei decât la valută, deponenții și-au pierdut interesul pentru valută. Depozitele în valută s-au redus cu 1,8% față de martie și cu 6,1% față de aprilie 2022 la 169,6 miliarde de lei echivalent.
