România și alte 12 state europene cer Comisiei Europene (CE) mai multă libertate în privința stabilirii rezervelor de capital pe care băncile sunt obligate să le păstreze pentru a putea absorbi eventualele pierderi, mutare care nu este deloc pe placul creditorilor din UE, scrie Reuters.
Noile măsuri privind reformarea sectorului bancar, prezentate anul trecut de CE, presupun, printre altele, limitarea puterii pe care autoritățile de supraveghere naționale o au în stabilirea capitalului pe care băncile-mamă trebuie să îl păstreze la subsidiare pentru a absorbi eventualele pierderi, măsură menită să înlesnească activitatea băncilor la nivelul blocului comunitar, prin reducerea costurilor, și să accelereze procesul înființării unei uniuni bancare europene.
Însă, potrivit unui document consultat de Reuters, majoritatea statelor din Europa de Est și alte câteva țări mai mici din UE - în total 13 națiuni - au cerut modificarea măsurilor în forma propusă de Comisie pentru a avea mai multă putere de decizie în stabilirea amortizoarelor de capital.
Cele 13 state, anume România, Belgia, Ungaria, Cipru, Bulgaria, Luxemburg, Croația, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia, se tem că vor pierde controlul asupra băncilor străine, iar noile norme vor duce, totodată, la creșterea riscurilor pentru contribuabili în cazul unui eventual faliment al acestora.
Demersul celor 13 state reprezintă un "pas înapoi pentru uniunea bancară și pentru piața unică", a declarat un oficial din industria bancară, care a precizat că băncile din UE vor reacționa "cu tărie" în cazul în care propunerea României și a celorlalte țări "câștigă teren". Băncile cu prezență în mai multe state susțin propunerile Comisiei Europene pentru că implică cerințe mai mici de capital la nivel național.
Propunerile CE privind reformarea sectorului bancar al UE trebuie aprobate de majoritatea statelor membre și de Parlamentul Uniunii înainte de a deveni lege.
