Cursul valutar poate crește anul acesta până la 5 lei/euro, avertizează un analist de la firma britanică de cercetare macroeconomică Capital Economics. Euro a sărit anul acesta cu peste 1% în mai puțin de o lună, iar în ultimele zile a stabilit record după record, fiind cotat ieri la 4,7142 lei/euro. Taxele suplimentare pe bănci, companii din telecom și energie, cu potențial impact negativ în creșterea economiei, dar și deficitul de cont curent reprezintă motive de îngrijorare în ceea ce privește leul.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Analiști consultați acum de Reuters într-un sondaj privind monedele din regiune, estimează un curs de 4,75 lei/euro la finalul acestui an.
Euro poate ajunge însă și la 5 lei, atrage atenția analistul Capital Economics Liam Carson.
De ce este important: Pe plan intern au mai fost voci care au vehiculat ideea ca euro să urce la 5 lei în acest an, dar când aceste estimări vin din partea unor analiști din Londra, de la cel mai mare centru financiar, avertismentul devine brusc unul de care autoritățile trebuie neapărat să țină cont.
"Dimensiunea deficitului de cont curent al României sugerează că leul este supraevaluat. Banca centrală a intervenit pe parcursul celei mai mari părți din 2018 pentru a împiedica o depreciere a leului, dar asta este în cele din urmă nesustenabil", a spus Carson, citat de Reuters.
Leul a avut zilele acestea cea mai slabă evoluție dintre monedele din regiune, în contextul în care și acestea au fost afectate de înrăutățirea așteptărilor Fondului Monetar Internațional privind evoluția economiei globale.
Marți, leul s-a depreciat din nou în raport cu euro. Cursul euro a crescut cu 0,6 bani, la 4,7142 lei/euro, aceasta fiind a noua oară, în luna ianuarie, când euro atinge un nou nivel record. La unele bănci, euro era vândut marți și cu peste 4,8 lei, în timp ce pe piața interbancară, euro a urcat peste pragul de 4,73 lei. Prețul de vânzare la băncile comerciale și case de schimb este întotdeauna mai mare față de cel calculat de BNR, doar ca indicator de referință, în funcție de tranzacțiile din piața interbancară.
În timp ce taxele impuse companiilor din telecom și energie ar urma să se vadă în evoluția economiei și indirect în cea a leului, taxa pe activele bancare ar putea determina mult mai direct și mai rapid deprecierea leului, după cum a avertizat Profit.ro în prima parte a lunii ianuarie.
Astfel, în afară de impactul negativ direct asupra instituțiilor de credit, noua taxă pe activele bancare, prin faptul că leagă modalitatea de calcul de indicele de dobândă ROBOR va aduce și efecte adverse nedorite de autorii ordonanței de urgență promovată în decembrie. Mecanismele de transmitere a politicii monetare vor fi afectate, iar investitorii nerezidenți care intră pe leu pentru a fructifica diferențialul pozitiv de dobândă riscă să plece, determinând deprecierea monedei naționale, a avertizat pentru Profit.ro analistul financiar Călin Rechea. „Ajungi să dai peste cap și mai multe chestii.”
Pe finalul anului trecut, și grupul austriac Erste, care deține BCR, a informat că se așteaptă ca leul să piardă din valoare în 2019, în condițiile unei situații fiscale dificile, combinată cu o creștere economică mai mică și cu adâncirea dezechilibrelor externe. Important este că această prognoză a fost emisă înainte ca Guvernul să anunțe, cu câteva zile înainte de Crăciun, creșteri importante de taxe.
România importă prea mult prea repede și pentru importuri este nevoie de valută
În octombrie 2018, deficitul de cont curent ajunsese la 7,991 miliarde euro în primele zece luni, cu 51,4% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior. Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României.
În primele 11 luni din 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 18,2%, față de aceeași perioadă a anului 2017, până la 13,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).
