Curtea de Apel București (CAB) a anulat o decizie prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizația directorului executiv al Euroins România, Milena Guentcheva, sancțiune pe care instituția a anunțat-o la începutul lunii noiembrie 2020. Potrivit datelor din decizia ASF, Guentcheva, care a primit și o amendă de 100.000 de lei, ar fi inclus "suma de 50 milioane lei în fondurile proprii ale asigurătorului, fără deținerea unor documente justificative, aspect reflectat în supraestimarea fondurilor proprii eligibile" și care "conduce la concluzia influenței susceptibile de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății, săvârșită de către conducerea acesteia". O hotărâre similară a CAB a suspendat o decizie a ASF prin care instituția a retras autorizația directorului general al Euroins Romania, Mihnea Tobescu.
Potrivit ASF, "includerea sumei de 50 milioane lei în fonduri proprii, fără deținerea unor documente justificative, aspect reflectat în supraestimarea fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate cu suma de 50 milioane lei și a fondurilor proprii eligibile să acopere cerința minimă de capital cu suma de 19.887.936,69 lei, implicit în supraestimarea indicatorilor de solvabilitate (gradul de acoperire al SCR raportat de societate este 122%, recalculat fiind de 100,1%, iar gradul de acoperire al MCR raportat este 243%, recalculat fiind de 223% și care nu cuprinde celelalte două elemente cu impact asupra indicatorilor de solvabilitate, notificate societății cu Adresa nr. SA-DSC/3296/14.09.2020), conduce la concluzia influenței susceptibile de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății, săvârșită de către conducerea acesteia".
Față de cele de mai sus, se spune în decizia ASF, se constată că Euroins ar fi înregistrat și raportat în mod eronat elementele de fonduri proprii constând în capital social, nerespectând cerințele legale în vigoare cu privire la modul de întocmire și completare a machetei S.23.01.01 - Fonduri proprii prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (CE) 2015/2.450 al Comisiei din 2 decembrie 2015 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește procedurile, formatele și machetele raportului privind solvabilitatea și situația financiară în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului, raportat la prevederile articolului 1, aliniatul (3), litera c) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare și/sau reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, și la articolului 72 din Regulamentul delegat (UE) 35/2015.
"Fapta constituie contravenție în conformitate cu prevederile articolului 163, aliniatul (1), litera a) și r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit articolului 25, aliniatul (1) din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, conducerii societăților îi revine răspunderea privind respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. Totodată, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016, cu modificările și completările ulterioare, "membrii conducerii executive a entității raportoare răspund pentru caracterul complet, corect și conform cu realitatea și cerințele prevederilor legale al raportărilor transmise A.S.F.", se mai spune în decizie, disponibilă AICI.
Guentcheva a încercat să obțină în instanță, în alt dosar, suspendarea deciziei ASF, dar magistrații au respins cererea în octombrie 2020, cu posibilitate de recurs, pe care fostul director executiv al Euroins l-a înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primul termen al recursului nu a fost stabilit până la publicarea știrii.
Curtea de Apel București a admis cererea înaintată de Guentcheva pentru că ASF nu a motivat decizia prin care a retras autorizația directorului executiv al Euroins.
"Motivarea trebuie să cuprindă elementele de fapt și de drept care, pe de o parte, să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. Absența motivării actului administrativ atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare și o încălcare a obligației constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora, ducând la golirea de conținut a principiului legalității", se arată . Prin lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce instanța de judecată nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, astfel încât absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative", se arată în motivarea unei decizii a CAB de la începutul lunii februarie 2021.
Potrivit instanței, ASF a reținut că simpla includere a sumei de 50 milioane lei în fondurile proprii (sancționată în temeiul articolului 163, aliniatul 1, litera a din Legea nr. 237/2015) atrage automat și incidența articolului 163, aliniatul 1, litera r din același act normativ, fără a arăta cum a fost exercitată această influență asupra raportării sau cum aceasta este susceptibilă să aducă atingere administrării corecte și prudente a societății.
"Neexistând nicio motivare a încadrării faptei pretins săvârșite pe această dispoziție legală, Curtea apreciază că decizia atacată a fost emisă în mod nelegal, iar lipsa motivării actului sancționator se sancționează cu nulitatea absolută. Existența celor două motive de nulitate a Deciziei nr. 1139/28.09.2020 face superfluă examinarea celorlalte motive de nelegalitate, de vreme ce examinarea acestora nu schimbă soluția în privința cererii de anulare. Din aceste motive, Curtea va admite în parte cererea, va anula Decizia nr. 1139/28.09.2020 și va exonera pe reclamantă de sancțiunea amenzii de 100.000 lei și a sancțiunii complementare a retragerii aprobării. Curtea a admis în parte cererea de chemare în judecată deoarece capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la restituirea amenzii a fost respins, de vreme ce reclamanta nu a făcut dovada plății amenzii, astfel încât instanța să dispună în privința restituirii acesteia", se mai arată în motivare.
Guentcheva a mai fost sancționată de ASF în luna februarie 2020, când a primit o amendă de 50.000 lei, conform unui anunț al instituției din iulie 2020. Sancțiunea a fost contestată în instanță, dar Curtea de Apel București (CAB) încă nu s-a pronunțat în acest dosar.
Euroins a fost înființată în 1994 sub denumirea Asitrans și practică doar asigurări generale.
Din 2007, asigurătorul român este controlat de Euroins Insurance Group PLC – 98,5%. Capitalul social se ridică la 532,82 milioane de lei. Asigurătorul are peste 1,8 milioane de clienți activi, o rețea de 48 de agenții, mai mult de 500 de angajați și un portofoliu de peste 60 de produse de asigurare.
În 2019, compania a subscris prime de 1,28 miliarde de lei, în creștere cu 27,05% față de nivelul anului precedent. Pierderea asigurătorului a atins 43,6 milioane de lei la finele anului 2019.
