România se situează pe locul 41 într-un clasament global din perspectiva activelor financiare nete per capita, cu un nivel de 4.230 euro, în urcare cu patru locuri față de anul 2000, potrivit celei de-a șasea ediții a Global Wealth Report, publicat de Grupul Allianz, care analizează situația activelor și datoriilor gospodăriilor private din peste 50 de țări.
În România, activele financiare brute au crescut anul trecut cu 3,3 procente, iar activele financiare nete cu 5,1% - ambele mai lent decât media statelor membre UE din Europa de Est. După o scădere de 1,8% în anul 2013, datoriile au scăzut cu încă 1,2 procente anul trecut. Ca o consecință, rata datoriilor (datorii ca procent din PIB) a scăzut cu 1,4 puncte procentuale, până la 23,8 procente. Atât îndatorarea relativă, cât și cea absolută în România se situează mult sub media regională; în statele membre UE, rata datoriilor a ajuns în medie la 32,9%, în vreme ce rata datoriilor per capita totalizează 3.370 euro, media din România fiind de aproximativ 1.640 euro.
Ponderea relativ mică a regiunii în clasa de mijloc la nivel global estereflectată de topul celor mai bogate 20 de țări (active financiare nete per capita): nicio țară din Europa de Est nu se află încă în acest top 20. Mai mult, dincolo de top 20, Europa de Est are o imagine mixtă. Dacă unele țări au urcat în top față de anul 2000 - țările baltice de exemplu-, altele au coborât cu cinci sau chiar mai multe locuri, așa cum este cazul Croației, Poloniei și Slovaciei. Cu active financiare nete per capita în medie de 4.230 euro, România s-a situat pe locul 41 în topul internațional, urcând patru locuri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Astfel de topuri nu trebuie luate drept adevăr absolut. Cu toate acestea, evoluțiile pe termen lung sunt semnificative, iar mesajul este clar. Evoluția regională a activelor financiare este departe de a fi omogenă. Există diferențe uriașe între țări, multe dintre ele mai au mult de recuperat", explică Michael Heise, economist șef în cadrul Allianz.
Conform concluziilor raportului, în anul 2014 au fost depășite pentru prima dată trei praguri în evoluția activelor financiare: activele financiare globale nete ale gospodăriilor private au depășit pragul de 100 trilioane de euro, activele financiare private ale Chinei le-au depășit pe cele ale Japoniei și numărul celor care se încadrează în clasa de mijloc la nivel global, a ajuns la un miliard.
Activele financiare nete globale ale gospodăriilor private au crescut cu 7,1% în anul 2014. Creșterea robustă la care am asistat în anii anteriori a continuat, cu toate că într-un ritm mai lent. Din ce în ce mai mult, creșterea este determinată de gospodăriile care au accelerat procesul de economisire; în Asia și America, bursele au continuat să impulsioneze creșterea. Acest lucru a determinat activele financiare globale brute să atingă un nou nivel record de 136 trilioane de euro - mai mare decât valoarea tuturor companiilor listate la bursă în întreaga lume și a tuturor datoriilor suverane.
Mai lent decât activele financiare, datoriile globale ale gospodăriilor private au crescut cu 4,3 procente, până la un total de 35 trilioane de euro anul trecut, conducând la o creștere a datoriei globale până la cel mai înalt nivel atins de la izbucnirea crizei financiare. Dacă extragem datoria din activele financiare brute, vom obține o nouă cifră record pentru activele financiare nete, de peste 100 trilioane la finalul anului 2014, ceea ce arată o creștere de 8,1 procente comparativ cu anul anterior.
La fel ca în anul anterior, creșterea activelor financiare la nivel de regiuni diferă foarte mult. Campionul absolut în ceea ce privește creșterea rămâne Asia, unde activele financiare nete au crescut cu 18,2% în anul 2014.
Principalul factor determinant al acestei evoluții crescătoare a fost creșterea accentuată (și câteodată nesustenabilă) a titlurilor de valoare, în special în China. În celelalte două regiuni în dezvoltare ale lumii, Europa de Est și America Latină, pe de altă parte, evoluțiile au fost mult mai estompate: activele financiare au crescut cu 8,6% (Europa de Est), respectiv 4,2 procente (America Latină).
Sursa: Agerpres
