Aseară pe Wall Street am asistat la o sesiune corectivă pentru indicii S&P500 (-0,15%) și NASDAQ (-0,24%) și pozitivă pentru DJIA (+0,11%).
După raliul din ultima perioadă probabil că se simțea nevoia unei pauze, dar faptul că nu există nicio înțelegere pentru a reduce tarifele impuse de Statele Unite (SUA) pentru mărfurile chinezești, ca parte a acordului ”faza întâi”, a făcut ca indicii să închidă aproape de minimele sesiunii. Se confirmă astfel că nu există nici pe departe doar lapte și miere între Washington și Beijing, care au programate pentru astăzi ceremonia de semnare și publicarea acordului. A început sezonul raportărilor financiare iar băncile, în marea majoritate, au afișat cifre solide. Astfel, câștigurile Citigroup (+1,56%) și ale rivalului JPMorgan Chase (+1,17%) au întrecut așteptările, în timp ce acțiunile Wells Fargo (-5,39%) au scăzut puternic după ce profitul companiei s-a micșorat din cauza costurilor legale din practicile de vânzare.
Bursele europene au anulat pierderile inițiale, cu excepția IBEX35 (-0,16%) de la Madrid, și au terminat în cea mai mare parte pe verde, dar câștigurile au fost reduse, principalii indici de la Londra (FTSE100 +0,06%), Frankfurt (DAX +0,04%) și Paris (CAC40 +0,08%) afișând la finalul zilei cotații foarte apropiate de cele inițiale.
A fost o sesiune indecisă la București, la finalul căreia principalii indici de la Bursa de Valori (BVB) au înregistrat mici creșteri, singura excepție fiind indicele sectorial energetic BET-NG (-0,01%), tras în jos iarăși de acțiunile Transgaz (TGN -2,76%), care își continuă scăderile, confirmând astfel pe deplin analiza pe care am efectuat-o săptămâna trecută în cadrul emisiunii ”Feel The Markets”. Din păcate volumele de tranzacționare se mențin reduse, cifra de ieri fiind de 6,35 milioane euro, undeva în zona mediei din ultima lună. Cele mai mari rulaje s-au efectuat cu titlurile SIF Oltenia (SIF5 +0,75%, la care joi începe perioada de răscumpărare a propriilor acțiuni la prețul de 2,7500 lei pe acțiune, unul cu 1,85% mai mare ca cel de închidere de ieri, de 2,7000 lei pe acțiune), Banca Transilvania (TLV -0,19%, care a achiziționat săptămâna trecută, în cadrul programului de buy-back aflat în desfășurare, 3,57 milioane acțiuni proprii pentru care a plătit 9,20 milioane lei) și Fondul Proprietatea (FP +0,40%, care a stabilit un nou maxim istoric de 1,2400 lei/acțiune, cea mai ridicată cotație din cei aproape 9 ani de la listare). Au urmat în topul lichidității Transgaz (TGN -2,76%, operatorul de transport autohton fiind marele pierzător al reconfigurării tranzitului gazului rusesc în regiune) și BRD Groupe Societe Generale (BRD +0,51%).
A fost o zi volatilă pe piața forex, în care, dintre monedele importante, cea mai slabă a fost dolarul neozeelandez (NZD), iar cea mai puternică francul elvețian (CHF). Trezoreria americană a pus Elveția pe watchlist-ul celor bănuiți de manipularea valutară, însă Banca Națională a Elveției (SNB) vinde francul, socotit activ de refugiu, tocmai pentru a compensa fluxurile ce vin de fiecare dată când apar în piață riscuri comerciale, geopolitice sau de altă natură. Pe de altă parte SUA au scos China de pe aceeași listă, înainte de semnarea acordului comercial ”faza întâi”, iar yuanul chinezesc offshore (CNH) a crescut puternic.
Cu creșterea de 9% de ieri, raliul din ultimele două săptămâni a făcut ca un Bitcoin să valoreze 8800 dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, cu circa 30% mai mult ca în 3 ianuarie. Este cel mai bun început de an pentru criptomonedă începând cu 2012, iar creșterea vine în contextul revenirii entuziasmului pentru criptomonede, odată cu lansarea de opțiuni pe contractele futures pentru bitcoin de către CME Group, cel mai mare operator bursier de instrumente derivate și contracte futures din lume.
