Nevoia de medici de familie în sistem este în acest moment acută. În peste 400 de localități din mediul rural nu există medic. În momentul de față, în contract cu CNAS sunt în jur de 9.700 de medici de familie.
Ar fi nevoie însă de încă cel puțin 4.000 de medici în acest moment în sistem, spune Dr. Raluca Zoițanu, vicepreședinte al Patronatului Medicilor de Familie București. În contextul în care medicii de familie se confruntă cu birocratizarea excesivă, cu o finanțare insuficientă și cu alte probleme legate de o legislație greoaie, așa cum spun reprezentanții acestei specialități, cei care vin din urmă nu mai sunt atrași spre acest domeniu. La nivel de soluții rectorul UMF Carol Davila, Prof. Dr. Viorel Jinga a vorbit despre o legislație modificată care să elimine din birocrația care sufocă în acest moment medicina de familie, dar și despre alte potențiale măsuri punctuale, precum burse pentru cei care vor merge să facă practică în mediul rural, acolo unde există mare nevoie de medici de familie dar și din alte specialități, arată news.ro.
Reprezentanții medicilor de familie au vorbit din nou, la un eveniment organizat la inițiativa Colegiului Medicilor din București pe tema specialităților medicale deficitare, despre problemele existente în acest moment în domeniu, cunoscut fiind faptul că la admiterea la Rezidențiat de anul trecut, pe lângă locurile rămase libere la alte specialități medicale esențiale, au rămas multe locuri neocupate și la capitolul medicină de familie.
Dr. Adriana Mihălaș, secretarul Consiliului Municipal al Colegiului Medicilor din București a explicat care este în acest moment statutul medicului de familie în România, pornind de la povestea personală.
„Sunt medic de familie de peste 23 de ani, nu regret că am avut naivitatea de a alege această specialitate, atunci am crezut că o să ajung acasă, eu sunt din provincie, în ultimii ani de Rezidențiat m-a luat cu frison, ce-o să mă fac eu într-un sat dacă o să cadă o căruță cu niște saci, ce-o să mă fac dacă, aveam un sentiment de neputință, ce mă fac dacă sunt singură și nu sunt în spital alături de colegi specialiști, de asistenți. M-am hotărât să fac un voluntariat care a devenit a doua specialitate, medicină de urgență, norocul m-a adus să lucrez în București. Pacienții mei sunt responsabili, majoritatea sunt intelectuali, lucrez în centrul Bucureștiului.
Dr. Mihălaș: Nu sunem decât niște anexe la o ștampilă cu rază scurtă de acțiune
Acum statutul medicului de familie este undeva la un nivel periferic, întreținut de legislația în vigoare. Nu suntem decât niște anexe la o ștampilă cu rază scurtă de acțiune pentru a trimite un pacient la specialist, pacientul vine și dă cu pumnul în masă, ”Vreau acolo, acolo, acolo!”, am în cabinet două imprimante, un scanner și două calculatoare, o imprimantă e matricială pentru bilete de trimitere care țăcăne toată ziua și nu aud nimic în stetoscop, o altă imprimantă este destinată rețetelor care e scrisă în alt sistem, iar ce e mai important pentru mine, scrisorile medicale cu care vin pacienții de la spital nu sunt opozabile Casei, sunt niște hârtii care trebuie să respecte niște reguli, anexe, ștampile, contracte, semnături, dar ele nu mă acoperă dacă prescriu o medicație anumită, pentru că legislația mă împiedică să-l ajut pe bolnav.
Dr. Mihălaș: Avem imprimante, calculatoare, când totul ar trebui să fie foarte simplu
O problemă o avem cu Casa, o altă problemă o avem cu protocoalele de prescriere care ne împiedică să tratăm pacientul așa cum ar merita. Să vă dau un exemplu foarte clar. A murit un oncolog dintr-un județ unde era singur și pacienții lui au rămas fără medicație. Medicația oncologică nu poate fi prescrisă de către medicul de familie și un bun samaritean, coleg de-al meu, s-a apucat să-i prescrie pentru luna respectivă până s-a găsit un oncolog să vină în Tulcea și după aia au început imputările, să plătească medicul ce a prescris când pacientul avea motivul, dreptul. Pentru mine durerea cea mare este că scrisoarea medicală nu e opozabilă Casei și că avem imprimante, calculatoare când totul ar trebui să fie foarte simplu.
Nu trebuie să te bazezi pe spiritul antreprenorial al unui medic, el s-a dus în satul respectiv să lucreze ca medic, trebuie să fii și manager și antreprenor, să te ocupi, și de rapoarte, nu vă imaginați cum e, poate că ar trebui să veniți cu rândul să vedeți cum lucrăm într-un cabinet.
E foarte greu să te descurci în legislația din momentul ăsta. Eu cred că colaborarea între instituții este soluția, de 6 ani de când sunt la Colegiu în continuare zic același lucru, dacă vom avea fir scurt între Minister și Casă, îngtre Casă și Colegiu și Colegiul să nu fie doar consultativ, să aibă un rol, nu doar de mediator”, a explicat Dr. Adriana Mihălaș.
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a vorbit despre problemele din acest domeniu, cu accent pe lipsa finanțării adecvate, dar și despre pregătirea medicilor după ce aleg Rezidențiatul. Gradul de implicare al autorităților locale în atragerea medicilor către zonele cu deficit este extrem de important, mai spune dr. Alexiu.
„Credem că în medicina de familie sunt niște probleme care țin de structură și de strategie. Nu prea respectăm ceea ce consideră că este important să se respecte la nivel internațional privind asistența medicală primară în care medicina de familie reprezintă principala parte, nu prea respectăm angajamentele pe care țara noastră și le-a luat în acest sens.
Ce am observat este că nu se implică autoritatea locală, motivul pentru care majoritatea colegilor noștri care au plecat, aproximativ 4000 cred până acum, din România în alte țări a fost tocmai implicarea autorităților locale. Ei le-au pus la dispoziție sediu în care să-și desfășoare o activitate normală pentru medicina primară și modalități de finanțare atractive pentru medic și toată familia lui, care să poată să îi sprijine mutarea acolo.
Dr. Alexiu: Avem probleme pentru că avem, cel puțin în orașe, sedii abandonate, cu redevențe uriașe
Noi avem probleme pentru că avem, cel puțin în orașe, sedii care sunt abandonate din punct de vedere urbanistic, care nu sunt vândute colegilor, sunt cu redevențe uriașe și pentru care ar trebui să se investească mult în partea de consolidare, bani pe care un cabinet, cu actuala finanțare, nu îi poate avea și nici nu poate obține credit de așa măsură.
Dr. Alexiu: Există o confuzie între venitul medicului și venitul cabinetului, este ușor de demontat prin cifrele pe care le avem
Finanțarea înseamnă un cu totul alt tip de finanțare decât în sistemul bugetar, gândiți-vă că un medic rezident în anul patru de medicină de familie câștigă aproximativ 4200 de lei net la care se adaugă sporul pe care îl are în funcție de secția în care funcționează la momentul respectiv, în timp ce medicul dintr-un cabinet este posibil să nu rămână cu această valoare netă a venitului lunar după ce îndepărtează toate cheltuielile din venitul cabinetului, pentru că finanțarea este extrem de scăzută. Există o confuzie permanent și cred că intenționat întreținută între venitul cabinetului și venitul medicului, deși este ușor de demontat prin cifrele pe care le avem și prin faptul că atractivitatea este scăzută. Dacă medicii de familie ar fi câștigat atât de bine, atunci mulți colegi din sistem ar fi renunțat la specialitatea lor și s-ar fi făcut medici de familie, lucruri care nu se întâmplă.
Specialitatea nu este atractivă nici pentru studenți pentru că poate nu lucrăm destul la lucrul acesta, elevii de școală și liceu au la dispoziție Școala altfel, unde pot să înțeleagă care este drumul lor în viață și își pot alege direcția, în schimb pentru studenți poate nu facem destul, ca să înțeleagă fiecare specialitate către care se poate îndrepta și în ce măsură este mai apropiată modului lui în care a ales specialitatea și să punctăm puțin pe partea vocațională.
Pentru că, în medicina de familie, o specialitate în care stai foarte mult de vorbă cu pacienții, în care te înconjori de familiile pacienților și pe care le îngrijești în continuitate o viață întreagă, tipul de relație este cu totul special față de restul specialităților medicale.
Atractivitatea trebuie manifestată prin felul în care își fac stagiile și în care sunt primiți la manifestările noastre, să nu existe piedici, noi ne-am confruntat cu piedici în primirea lor la conferință, pentru că studenții în medicină nu sunt văzuți ca profesioniști în sănătate.
Dr. Alexiu: O problemă o reprezintă și pregătirea medicilor după ce aleg Rezidențiatul; din 107 colegi care au început promoția 2019, 47 au terminat medicina de familie, probabil jumătate se vor îndrepta către un alt rezidențiat
O problemă o reprezintă și pregătirea medicilor după ce aleg rezidențiatul, am avut în fiecare an un rezident, deși puțin mai greu ajung în județul Ilfov, în jurul Bucureștiului, dar din colegii în pregătire trebuie să vă spun că din 107 colegi care au început promoția 2019 au terminat 47 medicină de familie, din aceștia probabil jumătate se vor îndrepta către un alt rezidențiat, colegii care erau doritori la început să achiziționeze un cabinet sau să-și deschidă unul au renunțat din cauza finanțării și din cauza faptului că o mare parte dintre pacienți sunt în vârstă, calitatea și multitudinea îngrijirilor pe care trebuie să le acorde este foarte importantă și felul în care sunt susținuți de colegi și autorități nu mai repreintă o atractivitate.
Dr. Alexiu: Ne temem că nu vom avea în curând cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dumneavoastră
Este o mare problemă, jumătate dintre medicii de familie de astăzi sunt din generația decrețeilor, așa cum sunt și eu, un sfert sunt pensionați de mult și doar un sfert sunt cei care vin din urmă și nu sunt deloc atrași să rămână, sunt cumva pasageri prin această specialitate, ne temem că nu vom avea în curând cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dumneavoastră, și cred că ar trebui să lucrăm împreună să facem mai atractivă specialitatea noastră”, a declarat Dr. Sandra Alexiu.
Dr. Raluca Zoițanu, vicepreședinte al Patronatului Medicilor de Familie București, a explicat ce anume ar face mai atractiv acest domeniu, dar și ce soluții s-ar putea găsi pentru zonele rurale.
„Ce i-aș spune eu unui tânăr medic de familie absolvent de facultate acum ar fi să aleagă medicina de familie pentru că și dacă inteligența artificială poate va înlocui profesioniștii din diverse speciaități în următorii 10, 20 de ani, cu siguranță de medici de familie vom avea nevoie.
Pe termen scurt, putem să-i ținem pe medicii care încă mai lucrează în sistem și pe cei 1000 de medici de familie din București care au ales să nu intre în contract cu Casa de Asigurări, ei ar putea să se ducă de exemplu în jurul Bucureștiului să lucreze în contract cu Casa, flexibilizând Contractul care acum nu este un contract de prestări servicii în realul sens al cuvântului, ci un fel de contract de muncă al medicului cu Casa de Asigurări, am putea să flexibilizăm sau să aducem în normalitate ceea ce poate să facă medicul de familie, fie că ne referim de prescriere de medicamente, de investigații, de o îngrijire mai completă a pacientului fără să-l trimită în sistem la alte specialități.
Pe termen mediu și lung, trebuie să ne uităm la cine vine din urmă. Pentru a avea medici de familie în zonele rurale, cel mai bine este să găsim copii din acele zone care au legături trainice cu satele, pe care să-i ajutăm să urmeze o carieră chiar în medicină de familie și apoi să se întoarcă cu drag în locurile natale după acei 10 ani de pregătire, atât durează de când termini liceul până când ajungi medic de familie în toată lumea, nu numai în România. Pentru asta ar trebui poate să ne gândim la burse de studiu țintite pentru cariera medicală, pentru că nu vorbim doar de o atractivitate scăzută a anumitor specialități, ci cred că vorbim de o lipsă de atractivitate în general pentru cariera medicală. Durează foarte mult să te pregătești, să lucrezi pe banii tăi.
Am putea și să ne uităm un pic în curicula sau în mod cum învață studenții, de exemplu să mutăm medicina de familie din ultimul an, din anul 6 de pregătire, în anii preclinici, astfel expunând tinerii studenți în momentul în care ei sunt mai entuziasmați despre ceea ce urmează să facă, la ceea ce înseamnă medicina de familie și apoi cumva, în următorii ani de facultate, să se gândească tot timpul la cum ar fi să fie medici de familie”, a spus Dr. Raluca Zoițanu.
Prof. Univ. Dr Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila din Capitală a vorbit despre soluții ce pot fi luate în calcul pentru creșterea atractivității spre acest domeniu
În viziunea sa, legea ar trebui modificată astfel încât medicul de familie să nu mai fie un birocrat.
Șefii de disciplină din Universitățile de Medicină s-ar putea întâlni pentru a stabili o curiculă comună pentru medicina de familie, s-ar putea introduce cursuri opționale în anumite domenii ale medicinei de familie, în afara programei.
Rectorul UMF a precizat că poate ar trebui ca studenții să fie obligați să facă practică de vară și în mediul rural, pentru a vedea cum este acolo medicina de familie. De asemenea, se ia în calcul posibilitatea acordării unor burse sau stimulente pentru cei care vor face practică în mediul rural. Rectorul a mai precizat că un medic de familie poate să fie medic școlar și atunci se poate introduce la acest capitol atestatul de medicină școlară.
S-a discutat de asemenea și despre actualizarea listei medicilor de familie din Capitală care să știe să instruiască rezidenții din acest domeniu, astfel încât aceștia să fie interesați și pregătiți special pentru a face acest tip de instruire.
Info plus
La admiterea în Rezidențiat de anul trecut 628 de locuri au rămas neocupate. Cele mai multe au fost la chirurgie generală, 99, urmate de 93 la medicina de urgență, pe locul trei la numărul de locuri neocupate situându-se medicina de familie, cu 46 de locuri. Situația locurilor neocupate în 2022 poate fi consultată AICI.
Anul acesta Ministerul Sănătății va organiza o sesiune extraordinară a concursului de Rezidențiat, pe 14 mai, pentru cele 628 de locuri și posturi rămase neocupate în sesiunea din noiembrie 2022. Lista locurilor și posturilor disponibile se găsește pe site-ul rezidentiat.ms.ro.
