Procedura angajantă de rezervare de capacitate pentru determinarea rentabilității economice a proiectului prelungirii conductei internaționale de transport de gaze naturale BRUA din Ungaria până în Austria, la hub-ul central-european de la Baumgarten, proiect menit inclusiv să permită tranzitul către Occident al producției potențiale de gaze românești offshore din Marea Neagră, a fost finalizată luna aceasta cu un eșec total, niciun furnizor sau trader nerezervând vreun metru cub de capacitate la licitația organizată de transportatorii de gaze din cele două țări, FGSZ și Gas Connect.
O procedură similară, derulată tot luna aceasta, pentru un proiect alternativ de conductă Ungaria-Slovacia, a avut același rezultat negativ. Prin această potențială conductă, gazele românești din Marea Neagră care ar fi tranzitat Ungaria ar fi ajuns în cele din urmă tot în Austria, dar prin intermediul Slovaciei.
Anterior, în aprilie, a fost consemnat un eșec și la procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei dinspre România spre Ungaria ar fi urmat să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, cât va asigura prima fază a proiectului. Și acest proiect, dezvoltat de operatorul român de profil Transgaz alături de FGSZ, avea ca scop și transportul către Occident al gazele românești din Marea Neagră.
Reticența furnizorilor și traderilor de a rezerva în avans capacitate de transport pe aceste conducte aflate în proiect se explică atât prin evoluția și perspectivele defavorabile ale prețurilor angro la gaze pe piețele internaționale, din cauza blocajului economic determinat de pandemia COVID-19, care a dus la prăbușirea consumului industrial, cât și de incertitudinile cu privire la viitorul proiectelor de exploatare de gaze naturale offshore din Marea Neagră, generate de legislația fiscală, de piață și de prețuri defavorabilă investițiilor adoptată de autoritățile de la București, momentan neexistând perspective de ca aceasta să fie ajustată.
La asta se adaugă, însă, concurența gazoductului ruso-turc TurkStream.
Primele livrări de gaze naturale rusești destinate să ajungă în Ungaria prin conducta TurkStream ar putea să aibă loc la finalul anului 2021 sau începutul anului 2022, declara în ianuarie anul acesta secretarul de stat pentru Energie din Ministerul Inovației și Tehnologiei din Ungaria, Peter Kaderjak. În plus, compania bulgară de gaze Bulgartransgaz a anunțat luna trecută că vrea să se împrumute cu 400 de milioane de euro pentru a finanța construcția gazoductului Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei rusești TurkStream.
"Sperăm ca acest an BRUA să fie finalizată, dar dacă nu am rezolvat cu extracția gazelor din Marea Neagră, mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales că se dezvoltă, la sud de noi, o altă conductă, din Turcia-Bulgaria spre Slovenia, Slovacia, Italia. Sper să avem gaze în conductă, sper să fie companii interesate să transporte gaze și să fie bani și din utilizarea acestei conducte. Transgaz va trebui să recupereze prin tarifele de transport aceste investiții, de anul viitor, sperăm să nu fie doar povara consumatorului român", a declarat, marți, șefa Direcția Tarife-Rețea din Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Maria Mânicuță, la o conferință organizată de Focus Energetic.
"Spun asta dintotdeauna. Am participat la facerea Legii offshore în Parlament. Am fost și sunt deputat. După părerea mea, acea Lege offshore era ok, acceptată de companii. A venit Ordonanța 114, care a pus în cap practic orice liberalizare, orice tendință de investiții în România. Ne-am angajat că deblocăm investițiile în Marea Neagră și pentru asta am spus că este nevoie de două lucruri. O dată, abrogarea Ordonanței 114. A făcut Guvernul acest lucru imediat ce a venit la guvernare. Și al doilea lucru: modificarea Legii offshore, dacă se dorește acest lucru, dar acest lucru nu se poate face de către Guvern, ci doar în Parlament. Pentru că, dacă Guvernul, prin absurd, dă Ordonanță de Urgență și modifică, ajunge în Parlament și Parlamentul, observați ce probleme sunt cu Legea carantinei și izolării, vă dați seama ce bucurie ar fi în Parlament", a spus Popescu.
Potrivit acestuia, este nevoie de un consens politic în Parlament pentru a trece o astfel de lege, însă, în acest moment, acest acord între partide nu există.
