Finalizarea și punerea în funcțiune a centralei nucleare britanice de 3.200 MW Hinkley Point C, la care lucrările au început în 2016, ar putea întârzia cu până la 4 ani față de precedentul termen avansat de constructor, iunie 2027, iar costurile totale estimate sunt proiectate acum să crească de la 25-26 miliarde lire sterline, cât se prognoza în 2022, până la 31-34 miliarde sterline, a anunțat dezvoltatorul unității de producție de electricitate, conglomeratul energetic francez EDF.
Acesta face însă estimări raportându-se la prețuri din 2015. Luând în calcul și inflația acumulată de atunci, precedenta estimare însemna de fapt cam 34 miliarde lire sterline, iar costul revizuit acum ar putea ajunge la 46 miliarde lire sterline, în condițiile întârzierii punerii în funcțiune până în 2031.
Francezii au fost până de curând parteneri la Hinkley Point C cu gigantul chinez China General Nuclear Power Corporation, fostul partener al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Chinezii au oprit însă finanțarea luna trecută, după ce Guvernul de la Londra i-a eliminat, din rațiuni geopolitice, dintr-un alt proiect nuclear britanic, cel al centralei Sizewell C din Suffolk.
De la inițiere, proiectul Hinkley Point C a suferit numeroase întârzieri și depășiri de buget. În 2007, șeful EDF de atunci, Vincent de Rivaz, susținea că, cu ocazia Crăciunului din 2017, ″vor fi gătiți curcani″ cu electricitatea generată de centrala atomică. La luarea deciziei finale de investiție, în 2016, costurile Hinkley Point C erau estimate la numai 18 miliarde lire sterline.
″Așa cum s-a întâmplat și cu alte proiecte majore de infrastructură, lucrările de construcții civile de la Hinkley Point C au fost mai lente decât speram și s-au confruntat cu inflație, penurie de materiale și mână de lucru, precum și blocaje logistice generate de pandemia COVID-19, precum și de Brexit. Prelungirea lucrărilor va însemna cheltuieli mai mari, iar bugetul nostru a fost afectat și de majorarea prețurilor în industria construcțiilor. Este important de menționat că consumatorii de energie și contribuabilii din UK nu vor plăti nici un penny în plus, toate majorările de costuri urmând a fi suportate de investitori″, a transmis directorul executiv al proiectului, Stuart Crooks, într-un mesaj recent adresat staff-ului și preluat de presa britanică.
În România, aceleași motive au determinat Nuclearelectrica să înceapă demersuri de updatare a studiului de fezabilitate al retehnologizării reactorului 1 de la Cernavodă.
Formula de calcul al prețului de vânzare a energiei ce va fi produsă de către Hinkley Point C a fost stabilită în urmă cu 11 ani, în 2013, prin intermediul unui așa-numit contract pentru diferență (CfD), prin care investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul centralei britanice, acesta a fost negociat la 92,5 lire sterline/MWh, cifră indexabilă cu inflația.
În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței, care va fi suportată de către consumatori pe facturi. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul este obligat să returneze diferența.
Crooks a explicat că autoritățile de reglementare a industriei nucleare britanice au solicitat nu mai puțin de 7.000 de modificări de design la proiectul centralei, modificări care au majorat cu 35% necesarul de oțel și cu 25% pe cel de beton, față de cantitățile estimate inițial.
Lucrările de construire propriu-zisă a principalei clădiri de la Hinkley Point C au fost terminate anul trecut, iar între timp s-a trecut la partea electro-mecanică.
Anunțul întârzierii și majorării de costuri vine la scurt timp după ce Guvernul Marii Britanii a publicat o "foaie de parcurs a energiei nucleare", care prevede ca principal element construirea unei noi centrale de profil majore. Asta pe fondul accelerării demersurilor de decarbonare a producției de energie și sporirii exigențelor de securitate și independență a aprovizionării, în condițiile agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a dat peste cap toate lanțurile logistice energetice din Europa și nu numai.
