Un român domiciliat în Austria, care a controlat în trecut un furnizor de energie și gaze care a ajuns la un rulaj anual de peste 63 milioane lei și a intrat între timp în insolvență după criza din 2017, a înființat, alături de trei executivi cu experiență de trading în domeniu la Premier Energy, Vitol și Linde Gaz, o firmă care a primit recent licență de administrare de piață centralizată de gaze naturale de la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu.
Licența îi dă firmei, cu activități de consultanță și realizare de software, dreptul legal de a înființa și opera o platformă de tranzacționare a gazelor similară cu cele deținute în prezent de Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt în prezent funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentru ziua următoare.
Potrivit celor mai recente date disponibile ale ANRE, în luna mai a acestui an, pe platforma DISPONIBIL a BRM, cea mai activă, tranzacțiile derulate au reprezentat cumulat puțin peste 37% din consumul de gaze al României, față de aproape 64% în luna similară a anului trecut.
Asta după ce, chiar de la 1 mai 2019, a intrat în vigoare plafonarea prețului gazelor de producție internă destinate populației și CET-urilor la 68 lei/MWh și obligația impusă producătorilor de a aloca cu prioritate gazele din producția proprie către aceste categorii de consumatori. Aceste măsuri au fost impuse prin celebra OUG nr. 114/2018, modificată ulterior prin OUG nr. 19/2019, și au dus la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană, de care autoritățile încearcă acum să scape.
Varianta de lucru pe care Guvernul o negociază cu Bruxelles-ul este reliberalizarea treptată, în două etape, până în primăvara anului 2021, a prețului gazelor de producție internă, ceea ce ar stimula tranzacționarea pe burse.
Cea de-a patra bursă de gaze a României ar urma să fie operată de firma Tradex Platform SRL, înființată în septembrie anul trecut de Mihai Ionuț Vilt, fondator și fost director executiv la Forte Gaz și Premier Energy Trading, totodată fost membru în directoratul Distrigaz Vest, Victor Paicu de la Paicu&Sons, partener local al gigantului mondial al tradingului de mărfuri Vitol, Dorinel Cotruță, director comercial la Premier Energy, fost șef pe vânzări la Linde Gaz, plus un anume Constantin Staniu.
Administrator al firmei este Mihai Ionuț Vilt.
În luna mai a acestui an, în firmă a intrat Cristian Daniel Hagmann, român domiciliat în Austria, fondator și fost administrator și director al furnizorului de energie electrică și gaze naturale EVA. Energy SA, intrat în insolvență în 2017, dar cu rulaj de peste 63 milioane lei anul trecut. În 2015, Hagmann promova în România, ca produs inovativ, "furnizarea de energie pe bază de abonament, cu o marjă de toleranță privind depășirea consumului prins în contract".
EVA Energy s-a lansat ulterior într-o campanie pentru a atrage clienți de partea sa în piața concurențială, cu argumentul reducerii facturilor, însă criza gravă de pe piața de energie de la începutul anului 2017, cu creșteri masive de prețuri pe piețele angro, a prins-o pe picior greșit, la fel cum au pățit și alte firme mari de furnizare, astfel că a intrat în insolvență, cu datorii de circa 16 milioane lei.
Din februarie anul acesta, firma nu mai efectuează furnizare de energie, după ce Complexul Energetic Oltenia, care presta servicii de echilibrare în beneficiul său, i-a majorat garanția de bună execuție a contractului. În prezent, EVA Energy întâmpină probleme și pe piața de gaze naturale, unde Transgaz i-a reziliat contractele de acces la rețeaua de transport din cauza unor facturi presupus neplătite (aspect contestat de societate), astfel că toți clienții cărora EVA Energy le furniza gaze au fost transferați la Premier Energy, compania de furnizare și distribuție controlată de fondul ceh de investiții Emma Capital.
Hagmann a avut într-o vreme și emisiune pe postul național de televiziune TVR, intitulată "În culisele energiei". El este expert în soluții IT și automatizări pentru managementul rețelelor electrice, inclusiv inteligente, lucrând în trecut inclusiv pentru operatorul rețelei de distribuție din Viena, prin firma sa din Austria. În România a înființat firma de inginerie și consultanță tehnică în energie Inov Electric, care a lucrat și pentru E-Distribuție Muntenia a Enel, efectuând servicii de proiectare pentru racordarea unor consumatori la rețeaua de distribuție de energie din București, Ilfov și Giurgiu.
Hagmann deține în prezent 99,84% din părțile sociale ale Tradex Platform, după ce, în iunie, a majorat capitalul firmei cu peste 5,3 milioane lei, dar nu în numerar, ci în natură, aportul constând în acțiunile deținute de el la compania Bittwatt Financial Investments PLC, înregistrată în Marea Britanie. Valoarea acțiunilor a fost certificată de un evaluator autorizat ANEVAR din Câmpulung, Argeș. În urma acestei mișcări, restul asociaților au rămas fiecare cu câte o participație modică la Tradex Platform.
Bittwatt Financial Investments PLC a fost înființată oficial și înregistrată la Registrul Comercial britanic în octombrie 2018. Hagmann deține aproape toate acțiunile, o participație minoritară fiind în posesia lui Adrian Asevoaia, fostul director financial al insolventei EVA Energy, în prezent pe aceeași poziție la operatorul de electric scooter-sharing HIVE și director general al Credit.ro, care se prezintă ca fiind "primul fintech specializat în acordarea și gestionarea de credite din țară".
De altfel, Bittwatt Financial Investments PLC este doar o subsidiară a principalei companii deținute și conduse de Cristian Daniel Hagmann, Bittwatt Pte. Ltd., înființată în 2017 și înregistrată în Singapore. Alături de Hagmann, la conducerea Bittwatt Pte. Ltd. se află Daniela Cristina Stoicescu, care controlează în prezent furnizorul de energie și gaze EVA Energy și este și administrator special al acestuia. Manager de proiect este Adrian Asevoaia.
Bittwatt promovează un proiect și concept omonim extrem de ambițios, care constă în esență în crearea unei platforme de tip blockchain care să faciliteze tranzacțiile între actorii pieței de energie - producători, transportatori, distribuitori, traderi, furnizori și consumatori. Proiectul presupune și o criptomonedă în care să se deruleze aceste tranzacții, cu același nume și care ar urma să aibă în spate, ca active "reale", kilowații tranzacționați.
"Nu este nici o legătură între proiectul bursei de gaze din România și Bittwatt. Bursa se adresează pieței angro de gaze, în timp ce Bittwatt este o soluție destinată consumatorilor finali care vor să își schimbe furnizorul de energie. Scopul Bittwatt este schimbarea rapidă a furnizorului, în condițiile în care legislația UE prevede că, nu mai târziu de 2026, procesul tehnic de schimbare a furnizorului nu trebuie să dureze mai mult de 24 ore și trebuie să fie posibil în orice zi lucrătoare", a declarat, pentru Profit.ro, Cristian Hagmann.
Extras din planul de afaceri Bittwatt
Proiectul Bittwatt a fost promovat și în România anul trecut, de către Andreea Paul (fostă Vass), fost consilier economic al premierilor Boc și MRU și fost deputat, în prezent președinte al ONG-ului Inițiativa pentru Competitivitate (INACO). Ea a transmis că Bittwatt a atras deja angajamente de 25 milioane dolari de la investitori în Singapore și Japonia și că platforma va fi disponibilă și în România, prin intermediul EVA Energy.
"Bitwatt pune la un loc producătorii de energie, furnizorii și clienții finali într-o structură comună în care producerea și vânzarea sunt conectate și tranzacționarea se face 'în timp real', fără întârzierile care apar în diferite țări din cauza diferitelor sisteme de reglementare. Se elimină astfel exact timpii morți care acum creează creșteri de prețuri datorate fluctuațiilor pieței și înțelegerilor dintre actanții de pe piață care favorizeză mărirea speculativă nejustificată a prețurilor. Bittwatt se bazează pe două caracteristici, respectiv pe un registru transparent al tranzacțiilor și pe un sistem discret de contracte inteligente între părți, furnizori/cumpărători, care se înregistrează și decontează automat prin sistemul blockchain", spunea Andreea Paul în mai anul trecut, într-un comunicat de presă.
Extras din planul de afaceri Bittwatt
Platforma Bittwatt, promovată ca funcțională și care poate fi downloadată, include și un sistem prin care utilizatorii înregistrați care conving alte persoane să se înregistreze primesc bonusuri constând în reduceri ale comisioanelor de tranzacționare.
Firma promovează și o "Cartă Albă" a proiectului Bittwatt, precum și un plan de afaceri. "Prognozăm că, în 2022, vom ajunge la un număr total de 15,8 milioane de utilizatori, cu o cifră de afaceri de 690 milioane dolari și marjă de profit de 13%", se arată în planul de afaceri.
Un proiect similar este avut în vedere și în Japonia, printr-un parteneriat încheiat între Universitatea din Tokyo, firma IT Unisys, compania energetică Kansai Electric Power și cea mai mare bancă din Japonia, Mitsubishi UFJ.
