România s-a săturat să fie “pe roșu” pe harta prețurilor la energie, fiind incorect și inacceptabil ca într-o singură Europă, cu o piață unică, prețurile la energie din Europa de Est să fie, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest, a transmis ministrul român al Energiei colegilor săi din celelalte state membre, la reuniunea din Luxembourg a miniștrilor de resort din UE.
De ce este important România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), în pofida scăderii prețurilor în ultimele 2 luni de pe piața pentru ziua următoare, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent, relevă o analiză Profit.ro.
Mai este interesant Datele confirmă că România a fost cea mai importantă victimă a actualei conjuncturi de pe piața europeană a energiei. Faptul că cele mai scumpe piețe europene ale energiei au fost cele din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria confirmă decuplarea regiunii de celelalte piețe europene de energie.
“La reuniunea din Luxembourg a miniștrilor energiei din UE, am ales să spun adevărul: prețurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect și inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piață unică. Ne-am săturat să fim “pe roșu” pe harta prețurilor la energie. Și nu ne place roșul prea mult, inclusiv din motive istorice. Poziția comună a României, Greciei și Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin. Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deși în anii trecuți era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu și de competitivitate pe termen lung. În aceste condiții, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?”, a explicat Burduja.
El a precizat că a și propus 3 soluții în acest sens.
Prima vizează monitorizarea strictă din partea Comisiei Europene a capacității fluxurilor transfrontaliere în țările de tranzit (unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură) și coordonarea lucrărilor de mentenanță (care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creșterea masivă a prețurilor).
Cea de-a doua se referă la accelerarea investițiilor în interconexiuni noi și asumarea unui calendar clar din partea tuturor statelor membre.
“România este deja interconectată cu absolut toți vecinii prin 9 linii și lucrăm la încă 9, inclusiv 2 cu frații noștri de peste Prut. Avem acum 3500MW capacitate, reprezentând 20% din capacitatea totală și 38% din producția maximă zilnică! Alții nu au nici 15%, cât le cere UE, fără a fi interconectați cu vecinii lor, tot membri UE”, a explicat ministrul român.
Acesta a mai avansat și ideea adoptării unor măsuri excepționale pe termen scurt pentru protejarea cetățenilor europeni și a economiilor statelor membre.
“Trebuie să ne asigurăm că în UE piața de energie funcționează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptățile sunt corectate rapid. Peste 3-5 ani, România nu va mai avea aceste probleme și nu va mai depinde de alții — vor avea alții nevoie de noi. Pentru că cele peste 13 miliarde de euro în contracte semnate, bani nerambursabili atrași în mandatul meu, își vor spune cuvântul și vom avea încă 3.500 MW gaz, 2.200 MW nuclear, 10.000 MW solar și eolian, plus finalizarea hidrocentralelor începute (300 MW), gazele din Neptun Deep și peste 1.000 MW stocare.Până atunci, lucrurile sunt clare: România cere răspicat o singură Europă, cu aceleași drepturi pentru toți pe piața de energie. Doar așa vom împlini visul lui Jean Monnet pentru o Europă a unității, prosperității și păcii”, a adăugat Burduja.
Prețurile spot ale energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare din Europa Centrală și de Est, inclusiv cel din România, au fost în august mai ridicate decât cele din aceeași lună a anului trecut, situație contrară celei înregistrate în restul Europei, susține și un raport al reglementatorului maghiar, MEKH, analizat de Profit.ro, și care confirmă decuplarea acestei regiuni de restul Europei. România a fost cea mai scumpă piață spot din UE, și cea de-a doua din Europa, după cea sârbă, sistemul energetic autohton fiind în continuare deficitar, bazându-se pe importuri, în special din Ungaria, pentru acoperirea consumului intern și a exporturilor către Ucraina și Republica Moldova.
