Avarii fără precedent au fost înregistrate la cele două gazoducte care alimentează cu gaz rusesc Europa de Nord, Nord Stream 1 și Nord Stream 2, prețul gazului spot tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) urcând, ca un efect, cu 6,9%, un procent de două ori mai redus decât cel înregistrat pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, relevă date analizate de Profit.ro.
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom și Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
De ce este important: În prezent, livrările de gaze rusești către UE sunt efectuate numai prin gazoductul Turk Stream, de unde se alimentează și România, și prin sistemul de transport al gazelor al Ucrainei. În același timp, tranzitul prin Ucraina este limitat, întrucât, din 11 mai, partea ucraineană respinge cererile Gazprom de efectuarea a unor livrări prin stația de măsurare a gazelor Sokhranovka, aflată în apropierea autoproclamatei republici a poporului din Luhansk, în timp ce gigantul rus refuză majorarea de livrări prin celălalt punct de interconectare, de la Sudzha, propusă de ucraineni. Livrările prin cealaltă conductă nordică, Yamal, sunt sistate la rândul lor.
Marți, prețul gazului cu livrare în ziua următoare, miercuri, a crescut cu pe BRM 58 lei/MWh sau 6,9%, de la un preț de 850 lei/MWh (172 euro/MWh) realizat în ziua precedentă la unul de 908,8 lei/MWh (183,8 euro/MWh).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pe bursa austriacă CEGH, pe care se tranzacționează în special gaz provenit din Nordul continentului, prețul gazului a crescut 20,8 euro/MWh sau 12,5%, de la 166,8 euro/MWh la 187,6 euro/MWh.
Faptul că în România intră gaz rusesc dintr-un gazoduct care funcționează la parametri normali, Turk Stream, a făcut ca prețul din România scadă sub cel de pe piața austriacă, după ce, timp de mai multe zile, se situase peste acesta.
În plus, volumele tranzacționate pe BRM au fost unele ridicate, de 52,8 GWh, după ce în zilele precedente acestea coborâseră la 14, respectiv 15 GWh/zi.
Volumele ridicate tranzacționate pe BRM sunt rezultatul majorării de aproape patru ori a capacității de import rezervate marți pentru ziua următoare. Astfel dacă în ultimele 2 zile fusese rezervată o capacitate zilnică de doar 14 GWh, respectiv 16 GWh, marți, pentru ziua de miercuri a fost rezervată o capacitate de 50,5 GWh.
Motivul acestei modificări de strategii: traderii anticipează, probabil, că prin Nord Stream nu va mai curge prea curând gaze, iar toate rutele de tranzit al gazului rusesc din Turk Stream către Europa, incusiv România, sunt solicitate la maxim.
Fapt confirmat și de serviciul de presă al Nord Stream AG, operatorul gazoductelor, care a precizat că perioadele de remediere a avariilor înregistrate la Nord Stream 1 și Nord Stream 2 nu pot fi încă estimate.
Compania a subliniat că avariile care au avut loc simultan în aceeași zi pe trei conducte offshore sunt „fără precedent”. Cauzele acestora sunt necunoscute.
„Aceasta este o situație complet fără precedent, care necesită o investigație urgentă. Suntem extrem de îngrijorați de această știre”, a declarat și purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de publicația rusă Vedomosti.
Pe 26 septembrie a avut loc o cădere de presiune în gazoductul Nord Stream 2 de la 105 bari la 7 bari, operatorul gazoductului informând despre incident autoritățile din Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda și Rusia.
Operatorul Nord Stream 2 a explicat că scăderea presiunii s-a produs în zona economică exclusivă a Danemarcei la sud-est de insula Bornholm. Cauzele incidentului nu au fost stabilite.
În același timp, Administrația Maritimă Daneză a raportat o scurgere de gaz în apropierea insulei Bornholm. Ulrich Lissek, un purtător de cuvânt al Nord Stream 2 AG, a spus că există „probabil o gaură” în conductă. În același timp, stabilirea motivelor scăderii presiunii, potrivit acestuia, „este complicată de regimul de sancțiuni” impus de Occident.
Tot luni seara, Nord Stream a raportat o cădere de presiune pe ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1.
Potrivit ziarului german Der Tagesspiegel, căderea de presiune în gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 ar fi rezultatul unui “sabotaj”.
Și un expert rus, Igor Yușkov, citat de Vedomosti, este de acord cu această ipoteză: „Standardele ridicate impuse de caracteristicile tehnice ale gazoductelor offshore exclud daune accidentale la mai multe conducte simultan. Nu au existat astfel de precedente în istoria gazoductelor offshore.”
O sursă Der Tagesspiegel susține că autoritățile „nu își pot imagina un scenariu care să nu fie un rezultatul unui sabotaj țintit”. Sabotajul, potrivit sursei, ar fi putut fi efectuat cu ajutorul unor forțe speciale, precum scafandri sau cu un submarin. În anchetarea incidentului, potrivit publicației, sunt implicate și agențiile federale de securitate din Germania.
Potrivit lui Igor Iușkov, incidentele de pe gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2 creează riscuri suplimentare pentru UE în ajunul iernii. În ciuda faptului că ambele conducte nu funcționau în prezent, ele „practic puteau fi făcute operaționale în orice moment” în cazul unui deficit de gaz în Europa.
În prezent, UE nu mai are decât o posibilitate teoretică de a importa suplimentar gaze din Rusia, prin gazoductul Yamal-Europe, care trece prin Polonia, dar reactivarea sa în condițiile actuale este puțin probabilă, spune expertul. Turk Stream funcționează normal, dar nu va putea furniza gaz în toată Europa, iar ruta ucraineană este operațională doar în proporție de 40%”, a adaugat acesta.
Iușkov crede că până acum incidentele din Marea Baltică nu au afectat semnificativ prețurile gazelor în UE din cauza faptului că în prezent nu se poate vorbi de o penurie la nivelul UE, însă la iarna totul se poate schimba, inclusiv din cauza altor circumstanțe de forță majoră. „Iar țările UE vor rămâne fără opțiuni în tentativa lor de a reduce prețul gazelor”, afirmă analistul citat de Vedomosti.
