România va semna săptămâna aceasta proiectul pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, de la Baku, Azerbaidjan.
Acesta a subliniat că, în cadrul participării la COP29, România face pași importanți în sectorul energetic, cu investiții de 13 miliarde de euro, creșteri semnificative în energia solară și eoliană și un program nuclear independent de Rusia, cu tehnologie occidentală.
"Sunt aici la cel mai important eveniment anual pentru energie și climă. Este o reuniune la care din toată lumea au venit peste 40.000 de oameni și aici am vrut să le transmit tuturor mesajul României. Mesajul României este că scriem istorie în energie.
Avem investiții de peste 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile în ultimul an și jumătate, avem peste 10.000 de MW în solar și eolian, proiecte noi, avem 3.500 de MW în grupuri pe gaz, suntem cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și în 2027 ne vom dubla producția prin Neptun Deep, avem un program nuclear civil ambițios și care nu depinde în niciun fel de Federația Rusă, este cu tehnologie occidentală, și ne pregătim de semnarea celui mai important proiect pentru sectorul energetic românesc, reactoarele 3 și 4. Și asta se va întâmpla săptămâna aceasta, chiar aici la Baku.
Vă țin la curent. Vreau să fiți cu fruntea sus și să fim cu fruntea sus în fața întregii lumi pentru că avem cu ce și avem cu cine", a transmis Sebastian Burduja.
Conglomeratul industrial american Fluor Corporation, unul dintre membrii consorțiului internațional (FCSA JV) cu care România pregătește semnarea contractulului principal de inginerie, procurare și management al construcției din cadrul proiectului noilor reactoare 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, și-a asigurat investitorii că înțelegerea este una cu preț variabil, care presupune rambursarea costurilor reale suportate de contractori.
″Facem progrese mari în asigurarea unui contract cu rambursare de costuri pentru două reactoare nucleare convenționale în România. (...) Vreau să mă asigur că acest lucru este clar, anume că (contractul de construire a celor 2 noi reactoare de la – n.r.) centrala Cernavodă din România va fi cu rambursare de costuri″, spune președintele și CEO-ul Fluor, David Constable.
După cum a relatat Profit.ro, draftul de contract, elaborat și gata de semnare, prevede o valoare inițială de 3,16 miliarde euro, care însă va fi actualizată pe parcurs, dar și ″(...) o serie de clauze contractuale atipice având ca scop limitarea răspunderii FCSA JV (...)″. O estimare mai veche privind costul total al proiectului menționa suma de circa 7 miliarde dolari.
″Cred că furnizorii de tehnologie și clienții maturi înțeleg că toată lumea va trebui să pună ceva pe masă pentru ca aceste proiecte să fie implementate. Nu va fi un scenariu de tip <dă-mi un preț pentru tot proiectul și asumă-ți tu toate riscurile>. Cred că va trebui să existe o soluție comercială mult mai nuanțată pentru ca aceste proiecte să ajungă să fie construite″, a punctat și directorul operațional al Fluor, James Breuer.
Acționarii Nuclearelectrica, societate de stat controlată de Ministerul Energiei, vor decide săptămâna aceasta în AGA cu privire la contract și la celelalte măsuri necesare avansului proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Draftul de contract stipulează, pentru prima etapă a proiectului, o componentă fixă și una variabilă, iar pentru cea de-a doua etapă - o valoare estimată inițială, pe bază de cost rambursabil, precum și o componentă de stimulare a performanței activității de management a consorțiului de contractori, prin acordarea unor bonusuri, în cuantum de 8% din costul total al proiectului.
În urmă cu mai bine de 3 ani, Nuclearelectrica își dorea ca, pe cât posibil, prețul total al proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă ″să fie de tip fix/ferm pentru un procent considerabil al lucrarilor si serviciilor necesare″. Întârzierile semnificative în derularea lucrărilor și depășirile masive de costuri sunt însă frecvente în industria construirii de centrale nucleare.
Un exemplu negativ clasic, citat adesea de specialiști, este proiectul construirii reactorului 3 al centralei nucleare finlandeze Olkiluoto, demarat în 2005 și care trebuia terminat în 2009, însă care a fost finalizat și a început să producă abia în 2023. Principalul contractor, compania franceză Areva, s-a angajat să construiască reactorul cu 3 miliarde euro, în baza unui contract cu preț fix, însă pe parcurs, costurile au explodat la 11 miliarde euro.
Un alt exemplu este cel al proiectului britanic Hinkley Point C, în privința căruia a fost anunțat la începutul anului că lucrările, demarate în 2016, ar putea întârzia cu până la 4 ani față de precedentul termen avansat de constructor, iunie 2027, iar costurile totale estimate au fost proiectate să crească de la 25-26 miliarde lire sterline, cât se prognoza în 2022, până la 31-34 miliarde sterline.
