Ministerul Energiei recunoaște că statul va trebui să restituie banii încasați din supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, declarată ca fiind neconstituțională, după cum a relatat Profit.ro, indicând însă, cu o nuanță, că este vorba de cel puțin acele companii care au atacat respectiva prevedere legală în instanță.
Încasările din această sursă s-au ridicat la peste 13 miliarde lei (circa 13,6 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022 și 2023, datelor analizate de Profit.ro, bani care au fost folosiți la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Aici intră și ce s-a încasat din supraimpozitarea traderilor, însă cel mai probabil sumele de la aceștia sunt nesemnificative în raport cu totalul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ministerul Energiei a transmis că dispozițiile declarate neconstituționale nu vor mai fi aplicabile ″în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și nici în cauzele aflate pe rol în fața instanțelor judecătorești, în care aceste dispoziții sunt relevante″.
″Prin urmare, doar operatorii economici care au formulat excepții de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte sau care au litigii în curs având ca obiect restituirea sumelor din Fondul pentru Tranziție Energetică vor putea eventual beneficia de recuperarea acestor sume, dacă îndeplinesc și celelalte condiții solicitate de instanța de drept comun.
De asemenea, pot beneficia de restituirea sumelor, cu titlu de excepție, operatorii economici care au o hotărâre judecătorească definitivă prin care li s-au respins sumele, dar care au invocat, pe parcursul procesului, o excepție de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte, având astfel deschisă calea revizuirii hotărârii judecătorești, conform art. 510 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă″, a comunicat instituția.
CCR a statutat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
″În prezent, întrucât nu se cunoaște numărul subiectelor de drept menționate anterior și nici cuantumul sumelor solicitate de acești operatori economici, nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o restituie. Acest demers va putea fi realizat abia după publicarea motivării Curții Constituționale a României în Monitorul Oficial al României, Partea I, și după inventarierea tuturor litigiilor pendinte la instanța de la care provine cauza (instanța a quo), precum și a celor pentru care părțile sunt repuse în termenul de revizuire, cu calcularea tuturor petitelor din cererile de chemare în judecată″, a precizat ministerul.
Pe rolul Curții Constituționale se află în prezent un număr de 16 dosare în care este reclamată neconstituționalitatea dispozițiilor menționate mai sus, o parte dintre spețe fiind anterior prezentate în detaliu de Profit.ro. La acestea se adaugă și altele, care vizează alte dispoziții din OUG nr. 27/2022 și din actele normative de modificare a acesteia.
Procesele împotriva supraimpozitării de la instanțele civile sunt însă mai multe și cel puțin în unele dintre acestea au fost formulate cereri de sesizare a Curții Constituționale, asupra cărora judecătorii de drept comun nu s-au pronunțat încă.
Mai mulți reclamanți au obținut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), căreia i-au cerut să lămurească în ce măsură supraimpozitarea doar a anumitor producători de electricitate, în principal a celor ce produc energie regenerabilă, cu exceptarea celor ce produc din surse fosile, așa cum prevede legislația românească, contravine sau nu normelor și tratatelor UE și reprezintă sau nu ajutor de stat pentru cei exceptați.
Cei mai mari producători de energie din România, care au fost totodată și printre cei mai mari plătitori de contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, ambii controlați de stat prin Ministerul Energiei, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, nu au atacat în instanță decât aplicarea retroactivă a unor dispoziții privind supraimpozitarea. Cele două companii au plătit împreună, în total, suprataxă de peste 4,6 miliarde lei în 2022 și 2023, cumulat (peste 3,7 miliarde lei Nuclearelectrica și aproape 897 milioane lei Hidroelectrica).
Pe de altă parte, pe masa Curții Constituționale se află și o reclamație ce vizează chiar plafonarea prețurilor finale la curent și gaze pentru consumatori, precum și modalitatea de stabilire a sumelor cuvenite drept compensații furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție de pe piețe și prețurile plafonate aplicate clienților, măsuri luate de Guvern prin ordonanțele de urgență nr. 118/2021 și 27/2022, după cum a relatat Profit.ro.
