Guvernul a adoptat hotărârea de aprobare a măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național, precum și a măsurilor în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Național în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.
"Suntem pregătiți pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă, pentru a avea la dispoziție toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea", a anunțat ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.
După cum a relatat Profit.ro, Ministerul Energiei, inițiatorul actului normativ, intenționa în premieră să secretizeze Anexa 2 a HG-ului, care conține informații despre estimarea consumului și producției de energie electrică la iarnă, a soldului import-export, a balanței producție-consum, inclusiv la vârfurile de sarcină, a producției de energie termică, a stocurilor de combustibili necesare (gaze, cărbune, păcură, nivel de apă în lacurile de acumulare etc), a costurilor totale ale acestor combustibili, a costurilor lucrărilor de reparații și mentenanță, precum și a măsurilor luate pentru derularea în bune condiții a activităților operatorilor economici și a celor de siguranță și securitate în funcționare a SEN.
Forma HG trimisă de Guvern înspre avizare și pentru care a primit aviz chiar astăzi, în ziua adoptării, analizată de Profit.ro, stipulează de asemenea că "Anexa 2, care conține informații sensibile din punct de vedere comercial puse la dispoziție de operatorii economici din sectorul energetic, nu se publică în Monitorul Oficial al României și se comunică doar instituțiilor/autorităților publice și operatorilor economici interesați". De altfel, Ministerul Energiei nici nu a pus în dezbatere publică Anexa 2.
Profit.ro a întrebat Ministerul Energiei dacă forma adoptată în ședința de Guvern prevede sau nu publicarea în Monitorul Oficial a Anexei 2, fără a primi răspuns.
În documentul respectiv, analizat de Profit.ro, se menționează că Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica prognozează o creștere cu 2,3% a mediei de consum de energie în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, comparativ cu iarna trecută, "ca urmare a revenirii economiei după contracția determinată de pandemia de coronavirus și având în vedere și posibile efecte ce pot să apară ca urmare a problemelor din rețeaua de termoficare a Municipiului București".
Asta înseamnă că nu este exclus un scenariu în care, cel puțin în anumite perioade, bucureștenii racordați la Termoenergetica, urmașa falimentarului RADET, să fie nevoiți să se încălzească cu calorifere și aeroterme electrice și deci să consume mai mult curent, din cauza avariilor sau a altor probleme din sistemul centralizat de încălzire.
De asemenea, DEN estimează că, în toate cele 5 luni de iarnă, România va fi importator net de energie electrică și nu va exporta deloc, cu valori lunare ale soldului de import estimate între 100 și 430 GWh și un sold total de import pe toată perioada prognozat la 790 MWh. Acolo se mai spune că este de așteptat ca această situație să survină și dacă se va întâmpla ca producția locală de energie să acopere consumul, dacă prețurile externe ale energiei vor fi mai mici decât cele locale.
Totalul producției de energie pe perioada iernii 2021-2022 este estimat la 24,47 milioane MWh, cu 7,7% mai mică în comparație cu estimările pentru perioada similară anterioară. Astfel, potrivit documentului, balanța producție-consum "va fi direct influențată de producțiile din surse regenerabile (intermitente și mai puțin predictibile – n.r.)", iar "în condiții meteorologice deosebite pot exista perioade de neacoperie a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă".
O veste bună este aceea că, față de începutul anului, Transelectrica a majorat capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale de transport. Astfel, în ianuarie 2021, operatorul anunța că sistemul energetic național a ajuns la o capacitate de schimb transfrontalier cu sistemele din țările vecine cu care funcționează interconectat de 2.800 MW la export și 3.000 MW la import. Acum, în anexa 2 se precizează că atât capacitatea de export, cât și cea de import se vor situa la iarnă "în jurul" valorii medii de 3.500 MW.
În schimb, vestea proastă este că se estimează că, într-un scenariu pesimist, "acoperirea curbei de consum nu se poate realiza din producția internă întrucât, la vârful de seară, se înregistrează un deficit de aproximativ 1.830 MWh, 820 MWh putând fi acoperiți prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, diferența neacoperită fiind de aproximativ 1.010 MW, în condițiile în care sistemul funcționează fără rezerve – stare de alertă", iar dacă se va întâmpla să existe și export de energie, în condițiile unor prețuri interne mai mici decât cele externe pe piețele angro interconectate, "riscul de neacoperire a cererii la vârf (și nu numai) crește".
Din estimările centralelor care furnizează agent termic pentru populație, producția acestora va putea acoperi un consum mediu de 6,63 milioane gigacalorii, sub cel prognozat pentru sezonul rece anterior, de 6,8 milioane gigacalorii. Achizițiile de gaze ale CET-urilor pentru perioada de iarnă sunt estimate la 1,416 miliarde metri cubi, mai mari decât în iarna trecută (1,218 miliarde metri cubi), iar consumul acestora – la 1,377 miliarde mc (1,709 miliarde mc iarna trecută).
Stocurile estimate a fi constituite până la 1 noiembrie 2021 sunt de aproape 1 milion de tone de cărbune (1,315 milioane tone iarna trecută), 10,44 mii tone păcură (față de 22,8 mii tone), 2,2 miliarde mc de gaze înmagazinate (față de 1,94 miliarde mc) și echivalentul a 1,67 milioane MWh, apă în principalele lacuri de acumulare ale Hidroelectrica (față de 2 milioane MWh iarna trecută). În privința gazelor, trebuie remarcat că secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat pe 19 octombrie, în cadrul videoconferinței Profit.ro Oil&Gas - "Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie", că, la acel moment, erau constituite stocuri de gaze de circa 2,3 miliarde mc, reprezentând cam 75% din necesar.
În document se mai afirmă că unele modificări de reglementări rezultate din transpunerea în legislația națională a unor norme europene, "cu precădere cele prin care se elimină obligativitatea participării/ofertării pe piața de echilibrare și a utilizării obligatorii în oferta de echilibrare numai a rezervelor contractate pe piața serviciilor tehnologice de sistem, cât și eliminarea limitelor de preț pe piața de echilibrare, vor avea cu certitudine un impact asupra modului în care se asigură echilibrarea SEN și, mai ales, în care se asigură rezervele reale de echilibrare, impact care nu a putut fi evaluat din punct de vedere practic și care, în consecință, trebuie avut în vedere în evaluarea adecvanței pentru perioada de iarnă, în sensul asigurării unui nivel de disponibilitate acoperitor față de scenariile evaluate".
În condițiile scumpirilor galopante din ultimele luni, probabil că cea mai nerealistă estimare din document este cea privind necesarul de finanțare pentru achiziția de combustibili al producătorilor de energie termică și electrică în cogenerare pentru iarna care vine, de 2,7 miliarde lei, sub estimarea pentru iarna trecută, de 3 miliarde lei.
De asemenea, în Anexă se reia, în mod optimist, exprimarea din HG-ul similar din 2020, potrivit căreia "în ceea ce privește grupurile energetice funcționând pe gaze naturale, față de anii precedenți, nu s-a mai considerat ipoteza lipsei gazelor naturale în condițiile meteorologice specifice scenariilor evaluate, având în vedere nivelul de funcționalitate atins de piața gazelor naturale, dezvoltarea sistemului de înmagazinare și experiența iernii trecute".
Este reluată însă și precizarea că "în cazul în care volumele de gaze naturale necesare pentru acoperirea consumului producătorilor de energie electrică și termică sunt afectate de incidente care intră în sfera situațiilor de criză la nivel de urgență pe piața gazelor naturale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se pot lua unele măsuri, pe perioadă limitată, pentru a menține siguranța și securitatea în funcționare atât a Sistemului electroenergetic național, cât și a Sistemului național de transport gaze naturale", iar "pentru menținerea parametrilor tehnici de funcționare a Sistemului național de transport gaze naturale și asigurarea necesarului de consum casnic, pot fi dispuse limitări privind consumul de gaze naturale ale centralelor termoelectrice și ale centralelor electrice de termoficare cu funcționare pe gaze naturale, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Producătorii de energie afectați de această măsură și care au posibilitatea vor funcționa cu combustibil alternativ, respectiv cu păcură și/sau gaz furnal, având obligația de a constitui/contracta stocurile necesare suplimentare induse de această funcționare".
După cum a relatat Profit.ro, este nevoie de reglementarea unui mecanism comercial și a unui cadru contractual prin care unii consumatori noncasnici de gaze naturale să fie plătiți pentru a accepta ca, în caz de criză națională de aprovizionare, să le fie întreruptă furnizarea, în scopul echilibrării sistemului, potrivit Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, aprobat recent tot prin HG.
