Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE. Sentința CJUE obligă de facto Rusia să continue să folosească sistemul de transport al Ucrainei pentru exporturile sale de gaze către Occident.
Decizia din 2016 a Bruxelles-ului, care permitea Gazprom să ocolească conductele ucrainene și poloneze, fusese contestată la CJUE de către producătorul de țiței și gaze al statului polonez, PGNiG.
Curtea a dat acum dreptate polonezilor, statuând că decizia CE din 2016, care permitea Gazprom să folosească exclusiv capacitatea de tranzit a gazoductului OPAL, prin exceptare de la legislația comunitară, "a încălcat principiul solidarității energetice dintre statele membre UE". În urma sentinței, se va reveni la situația din 2015, când Gazprom putea folosi exclusiv doar 35% din capacitatea OPAL, restul fiind scos la licitație în mod transparent.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Mulțumită sentinței CJUE, care interzice monopolizarea conductei OPAL de către Gazprom, partea rusă nu va mai putea să oprească complet tranzitul de gaze prin Ucraina, cel puțin în următoarele luni. Sper ca asta să însemne că nici Europa și nici Ucraina nu vor avea probleme de aprovizionare cu gaze", a declarat directorul general adjunct al PGNiG, Maciej Wozniak, la o conferință de presă convocată special pe această temă.
Totuși, sentința CJUE nu este definitivă, Comisia Europeană sau Gazprom putând face apel.
Pe de altă parte, însă, dinspre Kremlin au fost transmise semnale de bunăvoință cu privire la posibilitatea de încheiere a unui nou acord între Rusia și Kiev privind tranzitul către Vest al gazelor rusești prin sistemul de conducte al Ucrainei. Asta în condițiile în care cel în vigoare expiră la finalul acestui an, fapt care este de natură să pune probleme de aprovizionare și României.
Chiar astăzi, Alexei Miller, directorul general al Gazprom, a avut o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, pe tema aprovizionării cu gaze a Ucrainei și a continuării tranzitului de gaze spre Europa, Miller informându-l pe Putin că Gazprom a oferit un discount Ucrainei, care ar putea duce la scăderea prețului către consumatorii finali ucraineni cu 25%.
"Problema contractului de tranzit este esențială și, totuși, întrebarea prioritară este dacă Ucraina va cumpăra gaz rusesc în baza unui contract direct. La urma urmei, răspunsul la această întrebare ne va spune, de asemenea, ce capacități de de transport a gazelor trebuie să rezervăm pentru a furniza gaze către Ucraina. Desigur, ne va oferi și o imagine a nivelului prețurilor pentru consumatorul final din Ucraina, deoarece, dacă Gazprom va încheia un contract direct pentru furnizarea de gaze, prețul gazului pentru consumatorul final din Ucraina ar putea scădea cu 25% față de nivelul actual. Cu toate acestea, aș dori să subliniez că principala chestiune este furnizarea de gaz către piața ucraineană. Este o problemă de negocieri bilaterale între Rusia și Ucraina", a spus Miller.
O întâlnire trilaterală între reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Comisiei Europene pe tema semnării unui nou acord de tranzit al gazelor rusești către UE prin Ucraina ar putea avea loc săptămâna viitoare.
Potrivit calculelor Profit.ro, România va avea nevoie de importuri în valoare de minimum 8,5 TWh iarna viitoare pentru a-și putea acoperi consumul, chiar și în eventualitatea în care depozitele operate de Romgaz și Engie vor fi pline până la refuz. Și asta într-un scenariu pozitiv, cu o iarnă la fel de blândă ca cea trecută și cu un consum similar, ambele premise fiind cel puțin discutabile. Cantitatea nu este mare comparativ cu alte ierni, însă, în cazul în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră pe 31 decembrie, nu va fi prelungit, România nu va avea practic de unde să importe un asemenea volum de gaze.
