Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, a lansat licitația de selectare a companiilor care vor executa lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a SNT cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care sunt livrate gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia, inclusiv de către gigantul rus de stat Gazprom.
Proiectul se numește "Consolidarea sistemului de transport în România, între Onești - Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea – faza 2 (Interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional și reverse flow la Isaccea - faza 2): Modernizarea Stației de comprimare Onești și Modernizarea Stației de comprimare Siliștea" și se află pe cea de-a treia listă a proiectelor energetice de interes comun adoptată de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că ar putea beneficia de finanțare din partea autorităților de la Bruxelles.
Valoarea totală estimată a contractului este de 239,4 milioane lei.
Reprezentare obiective aferente proiectului „Interconectarea sistemului național de transport cu cel al gazoductelor internaționale și inversarea fluxului la Isaccea (RO)”. Sursă: Transgaz
Potrivit operatorului român, implementarea proiectului „Interconectarea sistemului național de transport cu cel al gazoductelor internaționale și inversarea fluxului la Isaccea (RO)” va permite crearea unui culoar de transport între piețele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, în condițiile în care se realizează și noua interconectare între Grecia și Bulgaria. Totodată, se vor putea asigura fluxuri fizice reversibile în punctul de interconectare Negru Vodă 1, conform cerințelor Regulamentului (UE) nr. 994/2010, iar proiectul este necesar și în contextul preluării în sistemul românesc de transport a gazelor naturale recent descoperite în Marea Neagră, pentru valorificarea acestora pe piața românească și pe piețele regionale.
"În cazul sistării, din diverse motive, a gazelor furnizate de Federația Rusă în punctul Isaccea, aprovizionarea cu gaze naturale a Bulgariei și a României vor fi afectate. Prin implementarea proiectului, alimentarea Bulgariei poate fi asigurată din Sistemul Național de Transport pe culoarul SNT - Onești - Șendreni - Isaccea - Tranzit 1 - Negru Vodă. De asemenea, în cazul preluării gazelor din platoul continental al Mării Negre în conducta Tranzit 1, se pot asigura simultan alimentarea Bulgariei, alimentarea zonelor deficitare din SNT, precum și dirijarea unei cantități de gaze spre Podișor - Moșu sau exportul unei cantități de gaze naturale către Republica Moldova", arată Transgaz.
Faza 1 a proiectului presupune interconectarea SNT conducta de tranzit T1 în cadrul stației de măsurare gaze Isaccea și reparația conductei Onești – Cosmești.
Cea de-a doua constă în modernizarea stației de comprimare gaze Siliștea, inclusiv a nodului tehnologic Siliștea, lucrări în nodul tehnologic Șendreni și modernizarea stației de comprimare gaze Onești, inclusiv a nodului tehnologic Onești.
"Realizarea proiectului creează posibilitatea valorificării potențialului conductelor Tranzit 1 și, respectiv, Onești - Șendreni - Isaccea - Tranzit 1 în vehicularea gazelor din Marea Neagră, în cazul în care importul de gaze din Federația Rusă este sistat. Prin implementarea proiectului, gazele din SNT pot fi dirijate spre destinații de consum noi sau spre destinații de consum vechi, dar ale căror surse consacrate nu mai sunt fezabile", explică Transgaz.
Pe 22 noiembrie, Transgaz a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene contractul de finanțare pentru proiectul de dezvoltare a SNT în zona de nord-est a României, în valoare de 152 de milioane de euro, din care 46 de milioane de euro fonduri europene, care vizează interconectarea gazieră dintre România și Republica Moldova.
În primăvară, în cea mai nouă variantă a planului de dezvoltare al Transgaz, a fost inclusă, ca proiect nou, și construirea unui al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapunea cu estimările de la acea dată privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.
România va juca un rol important anul viitor, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de Gazprom, a declarat recent ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.
