Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, precum și operatorii rețelelor de distribuție de energie electrică, vor putea ocupa gratuit, fără să mai plătească chirie, terenurile proprietate de stat, inclusiv păduri, pe care se află instalațiile sistemelor de transport și distribuție de energie sau pe care intenționează să desfășoare lucrări la aceste sisteme, este indicat într-un proiect de modificare a Legii energiei electrice și gazelor naturale.
Documentul citat introduce printre drepturile operatorilor pe acela de a folosi "cu titlu gratuit terenurile proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport și distribuție al energiei electrice, precum și terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuție, exploatare, întreținere și reparații, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier național, prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare".
În expunerea de motive a proiectului se arată că această modificare a legii are ca scop "să faciliteze realizarea obiectivelor de interes național din domeniul transportului energiei electrice (linii de transport de înaltă tensiune, interconectari transfrontaliere etc)".
CITEȘTE ȘI Traseul turistic Bucharest City Tour redevine operațional începând de la 1 mai Articolul 42 alin. (1) lit. b) din Codul Silvic de la care se va deroga prevede că una dintre obligațiile financiare ale celor care ocupă temporar păduri pentru realizarea de obiective de interes național, declarate de utilitate publică, dar și pentru repararea rețelelor de transport de energie electrică, este "chiria, care se achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, respectiv al celui proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale".
Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, 50% din chirie se depune în fondul de conservare și regenerare a pădurilor și 50% se achită administratorului Romsilva, mai prevede Codul Silvic.
Din textul proiectului de modificare a Legii energiei reiese că obligația de plată a chiriei dispare doar în cazul terenurilor proprietate de stat, nu și al celor private. De asemenea, în cazul tuturor pădurilor ocupate temporar, se menține obligația, în prezent în vigoare, de depunere a unei garanții financiare pentru cazul în care, la sfârșitul perioadei aprobate de ocupare temporară, terenurile nu sunt redate în condiții apte pentru împădurire.
Transelectrica a plătit, în decembrie 2014 și februarie 2015, suma totală de 3,9 milioane lei, reprezentând garanția prevăzută de Codul Silvic pentru ocuparea temporară, timp de 10 ani, a unei suprafețe de pădure de circa 51 de hectare din județul Caraș-Severin, pe care compania va construi secțiunea care îi revine din linia electrică aeriană de interconexiune Reșița – Pancevo (Serbia). Garanția pentru ocupare temporară este egală cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier și se reține în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică administrat de Ministerul Mediului, în cazul în care utilizatorul nu redă terenul în condiții apte pentru împădurire.
CITEȘTE ȘI Raiffeisen va decide sesizarea Curții Constituționale asupra legii dării în plată dacă și când se va afla în situația unui litigiu Proiectul liniei electrice aeriene de interconexiune Reșița – Pancevo face parte din planul mai larg privind întărirea rețelei de transport pe axul de vest (Porțile de Fier – Reșița – Timișoara - Arad), menit să asigure creșterea capacității de schimb cu Serbia și vestul Europei și evacuarea puterii din centralele eoliene și amenajările hidroelectrice din zona Porțile de Fier – Reșița.
În august anul trecut, Transelectrica anunța că, la 30 iunie 2015, dintr-o valoare estimată totală a investiției de 136 milioane lei, au fost contractate lucrări în valoare 81 milioane lei și că termenul de punere în funcțiune a liniei electrice de interconexiune Reșița – Pancevo este 2016.
În 2014, Guvernul a scutit Conpet, operatorul sistemului național de transport țiței prin conducte, de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona acestor drumuri.
Executivul invoca faptul că la acea dată erau blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea se putea confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar fi plătit aceste tarife. Blocajul era determinat de refuzul administratorilor drumurilor publice respective de a autoriza executarea lucrărilor, din cauza neplății tarifelor de utilizare de către Conpet. "Astfel, ne aflăm în situația în care administratorul unui bun public solicită administratorului unui alt bun public taxe pentru motivul că al doilea bun public se află <încastrat> în primul", argumenta Guvernul.
