Persoanele care s-au pensionat înainte de 30 septembrie 2000, cu vechime de cel puțin 15 ani, din unități ale fostului Minister al Energiei Electrice și de la foștii giganți energetici de stat RENEL și CONEL, precum și soții supraviețuitori ai celor decedate între timp, care beneficiază în prezent de o cotă gratuită de curent electric pentru consum casnic de 1.200 kWh pe an, pierd acest beneficiu, vechi de aproape 20 de ani, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis anularea hotărârii de Guvern nr. 1043/2003, în baza căreia este acordată cota gratuită de electricitate pentru cei menționați. Decizia este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial după redactarea motivării, după cum stipulează Legea contenciosului administrativ.
Conform actului normativ acum anulat și metodologiei de aplicare a acestuia, costurile cotei gratuite anuale de 1.200 kWh sunt suportate de companiile urmașe ale foștilor angajatori ai pensionarilor beneficiari. Acestea rambursează respectivele costuri furnizorilor de energie cu care pensionarii au contract.
La actualul preț plafonat de 0,68 lei/kWh pentru clienții casnici care, anul trecut, au consumat în medie cel mult 100 kWh pe lună, 1.200 kWh înseamnă 816 lei pe an de persoană, respectiv o medie de 68 lei pe lună. La prețul de 0,8 lei/kWh, aferent casnicilor cu consum între 100 și 300 kWh în 2021, costul este de 960 lei pe an de persoană (80 lei pe lună în medie).
Potrivit unor informații apărute anterior în presă, la data HG-ului din 2003, numărul beneficiarilor era de circa 15.000. Surse din piață estimează că efectivul acestora s-a diminuat între timp la doar câteva mii. Nicio instituție sau companie din domeniul energiei nu ține o evidență centralizată cu toți pensionarii beneficiari.
Anularea HG-ului prin care a fost instituit beneficiul a survenit în urma unui proces intentat în urmă cu 2 ani de către compania de furnizare și distribuție de energie, listată la bursă, Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu 48,8% din capital.
Electrica SA a pierdut procesul în primă instanță anul trecut, la Curtea de Apel București, care a admis cererile de intervenție ale mai multor sindicate din sectorul energetic și ale câtorva zeci de pensionari beneficiari. La recurs, însă, ÎCCJ a "întors" prima sentință și a anulat HG nr. 1041/2003.
Compania a reclamat în instanță că HG-ul încalcă principiul ierarhiei actelor juridice, a fost adoptat fără avizul consultativ al Consiliului Economic și Social (CES), aduce atingere dreptului de proprietate și încalcă dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale în ceea ce privește scopul pentru care se constituie o societate, respectiv profitul.
"Potrivit reclamantei, obligațiile care îi sunt impuse prin HG atacat atrag costuri extrem de mari la nivelul grupului Electrica; obținerea profitului este scopul oricărei societăți comerciale, iar orice facilitate nu poate fi acordată angajaților sau foștilor angajați decât prin convenția părților, în condițiile stabilite prin contractul individual sau colectiv de muncă. Reclamanta invocă consecințele financiare defavorabile generate de aplicarea HG atacat și arată că însuși Statul Român, în calitate de acționar al Electrica SA, este grav prejudiciat ca urmare a HG nr. 1041/2003, urmare a diminuării în mod nejustificat a profitului Electrica și al filialelor sale", se menționează în documentele procesului, analizate de Profit.ro.
Grupul Electrica SA a demarat acțiunea în justiție pentru anularea HG nr. 1041/2003 în același an, 2020, în care a eliminat din toate contractele colective de muncă ale companiilor din componența sa beneficiul constând în acordarea de energie electrică gratuită foștilor salariați pensionați după 30 septembrie 2000, precum și viitorilor pensionari din grup.
"(…) excluderea din Contractul Colectiv de Muncă a beneficiului constând în cota de energie electrică gratuită oferită pensionarilor a generat în anul 2020 o scădere a costurilor cu beneficiile angajaților în valoare de 574.243 lei (…)", se arată în raportul anual pe 2020 al companiei.
Anul trecut, și Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, a cerut în justiție anularea HG nr. 1041/2003, pierzând procesul în primă instanță în mai 2022. SNN le solicitase judecătorilor și să oblige Guvernul să îi plătească de la bugetul de stat daune de peste 820.000 lei, reprezentând costurile aplicării HG-ului în ultimii 3 ani.
Imediat după Revoluție, în 1990, Guvernul de atunci a emis o hotărâre nepublicată în Monitorul Oficial care prevedea acordarea unei cote gratuite de energie salariaților și pensionarilor din sectorul energetic. Beneficiul a fost stipulat ulterior în contractele colective de muncă ale RENEL, respectiv CONEL.
În 2001, după divizarea CONEL în Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica și Transelectrica, cele 4 companii proaspăt înființate au semnat o notă comună în vederea acordării acestui drept "deja dobândit", respectiv a unei cote gratuite de energie electrică de până la 1.600 kWh pe an, începând cu luna august 2001, pensionarilor proveniți din unitățile desprinse din fostul Minister al Energiei Electrice, inclusiv RENEL, CONEL și unitățile subordonate acestora. Ulterior, în 2003, la inițiativa Ministerului Economiei și Comerțului, a fost adoptată HG nr. 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, care a stabilit cuantumul cotei gratuite la 1.200 kWh pe an de persoană.
"Prin urmare, se poate reține din cele prezentate că acordarea facilităților pentru salariații/pensionarii din sectorul energetic a fost și este o măsură, putem spune, „de tradiție” în sistemul nostru de drept, ea având originile din perioada imediat post-revoluționară (decembrie 1989), când domeniul energetic a trecut din domeniul economiei centralizate și a început procesul de privatizare. Pe parcursul timpului, societățile din domeniul energetic s-au reorganizat în societăți comerciale independente, cu bugete proprii. Din lectura notei de fundamentare la HG atacat rezultă că acordarea de facilități pensionarilor din domeniul energetic pentru pensionarii din fostele unități CONEL, RENEL, MEE a continuat după anul 1990, în baza unor protocoale încheiate de Electrica, Termoelectrica, Hidroelectrica și Transelectrica sub medierea fostului Minister al Industriei și Resurselor (de notat că respectivii pensionari nu proveneau din cele patru societăți din domeniul energiei, antemenționate, ci erau din fostele unități CONEL, RENEL, MEE; pentru pensionarii proprii ai celor patru societăți din domeniul energiei, antemenționte, contravaloarea cotei gratuite de energie electrică era suportată de fiecare dintre cele patru societăți conform prevederilor din contractul colectiv de muncă); încă de la nivelul anilor 2000, Electrica SA, dar și Nuclearelectrica, au manifestat refuzul de a mai participa la suportarea financiară a cotei de energie gratuită pentru categoriile de pensionari proveniți din fostele unități MEE, RENEL, CONEL. Guvernul a înțeles să intervină în acest blocaj și, punând în balanță, pe de o parte, refuzul Electrica și, pe de altă parte, interesul Asociației Pensionarilor din fostele unități MEE, RENEL, CONEL, a identificat soluția adoptării HG contestat, având ca reper și alte situații de acordare de facilități (SNCFR, telecomunicații)", se arată în motivarea deciziei din aprilie anul trecut a Curții de Apel București, de respingere în primă instanță a cererii Electrica SA de anulare a HG nr. 1041/2003, decizie "răsturnată" recent de ÎCCJ în defavoarea celor pensionați din sistemul energetic înainte de 30 septembrie 2000.
Potrivit sursei citate, "reglementarea acordării unor facilități precum cele din litigiu (ca și a oricăror alte facilități, a se vedea și cazul CFR sau al pensionarilor în privința călătoriilor RATB etc) apare ca o chestiune de oportunitate a politicii sociale a statului (amintim că, potrivit Constituției, Guvernul asigură realizarea politicii interne a statului - art. 102 alin. 1 din Constituție), exprimată prin autoritățile administrației publice centrale sau locale sau prin alte autorități autonome; așadar, problema acordării sau nu a facilităților nu este o chestiune de legalitate a măsurii respective, care să poată fi supusă controlului instanței de contencios administrativ sub aspectul necesității sale; asupra oportunității, instanța de contencios eadministrativ nu se poate pronunța, modificarea reglementării asigurate de HG nr. 1041/2003 putând fi rodul negocierilor la nivelul societăților din domeniul energiei și sindicatelor, sub auspiciile ministerului de resort/Guvernului".
