Lichidatorul judiciar al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), la care acționar unic este Ministerul Energiei, aflată în faliment din 2016, a scos din nou la vânzare, pentru a treia oară consecutiv, activele termocentralei pe lignit și păcură Romag Termo Halânga de lângă Drobeta Turnu Severin, care alimentează încă sistemul centralizat de termoficare din municipiu în sezonul rece, iar în trecut a asigurat și consumul tehnologic al fostei fabrici de apă grea Romag Prod din cadrul RAAN, furnizor al centralei nucleare Cernavodă.
Precedentele tentative de vânzare, neconcretizate, au avut loc în 2020 (la prețul de pornire de 45,8 milioane euro plus TVA) și 2023 (47,1 milioane euro plus TVA).
Acum, însă, se va porni de la o cotație semnificativ majorată, de 82,04 milioane euro plus TVA. Sunt puse la vânzare, la pachet, terenuri de aproape 77 de hectare, clădiri și construcții speciale, mașini industriale, echipamente și instalații.
Prima ședință de licitație este programată pe 12 noiembrie, la sediul RAAN din Drobeta Turnu Severin, termenul limită de înscriere fiind 7 noiembrie.
Termocentrala a fost închiriată și pentru iarna care vine de către Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termică al municipalității severinene, pentru livrarea de agent termic destinat încălzirii centralizate din municipiu.
După licitația eșuată de anul trecut, activele Romag Termo Halânga au fost reevaluate.
Atunci, singura firmă înscrisă la licitație, cu capital românesc, se angajase să depună o scrisoare de garanție de la o bancă de investiții din Malaezia, controlată de un grup financiar de stat al Chinei, însă aceasta nu a sosit până la deadline-ul stabilit, după cum a relatat Profit.ro.
La începutul lui 2022, compania GSP Power SRL, înființată în 2020 și controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, proprietarul operatorului offshore Grup Servicii Petroliere (GSP), cel mai mare contractor și furnizor român de servicii petroliere offshore la Marea Neagră, a cumpărat peste 128 de hectare de terenuri ale termocentralei Halânga. Cea mai mare parte din suprafață (113,42 hectare) aparținea depozitului de zgură și cenușă al termocentralei.
În urmă cu 4 ani, Guvernul avea planuri mari cu amplasamentul termocentralei. Astfel, într-un document programatic guvernamental de atunci era menționată, ca proiect investițional al companiei de stat Romgaz, o "centrală electrică, prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție energie electrică pe bază de gaze naturale (CCGT) de dimensiuni medii 200 MW la Turnu Severin – Halânga".
Tot în 2020, în prezența premierului de atunci, Ludovic Orban, și a ministrului Economiei și Energiei, Virgil Popescu, șefii Romgaz și Grup Servicii Petroliere (GSP), Adrian Volintiru, respectiv Gabriel Comânescu, au semnat un Memorandum pentru un proiect energetic la Halânga, constând într-o centrală nouă pe gaze de 150 MW, alături de un parc fotovoltaic de 50 MW, pe amplasamentul termocentralei. Proiectul a figurat și în prima variantă de draft a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Când funcționa la capacitate maximă, termocentrala Halânga asigura abur tehnologic și energie electrică pentru fabrica Romag Prod (280 t/h si 31 MW), agent termic pentru încălzirea centralizată din Drobeta-Turnu Severin (230.000 gigacalorii anual) și curent electric pentru sistemul energetic național (160 MW).
