Senatul a adoptat miercuri, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de modificare a Legii offshore inițiat și asumat de către liderii coaliției de guvernare, păstrând prevederile esențiale inițiale ale acestuia, respectiv aproape dublarea pragului de preț de vânzare peste care producătorii de gaze naturale din Marea Neagră vor fi supraimpozitați, de la 45,71 la 85 lei/MWh, creșterea limitei maxime de deducere a investițiilor acestora în explorare și producție, de la 30% la 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare datorat, precum și eliminarea obligației de vânzare a 40% din producție pe piețele centralizate din România. Un amendament USR care prevedea dublarea deductibilității, la 60%, a fost respins la vot.
De asemenea, a fost eliminată prevederea din varianta în vigoare a Legii offshore, care stipula că "impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor (în prezent cel de pe bursa central-europeană de gaze de la Baumgarten din Austria, în viitor cel mediu de pe Bursa Română de Mărfuri și OPCOM – n.r.)" și că "tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință".
O altă modificare adoptată prevede eliminarea limitării deducerii investițiilor producătorilor offshore de gaze pentru calculul impozitului pe profit.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul va intra acum în procedură de analiză și dezbatere la Camera Deputaților, care este camera decizională.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a precizat anterior că statul român va câștiga 60%, iar companiile petroliere - 40% din beneficiile din gazul din Marea Neagră.
Între timp au fost avansate și amendamente - vezi aici - , ca și avertismente de neconstituționalitate - vezi aici - și discriminare - vezi aici.
De ce este important: Principalul producător de gaze autohton, Romgaz, care a preluat participația deținută de ExxonMobil în cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră, Neptun Deep, a avertizat că “neadoptarea deciziei finale de investiție în cazul proiectului Neptun Deep poate conduce la întârzierea sau chiar imposibilitatea recuperării sumelor investite de Romgaz în achiziția participării în perimetrul Neptun Deep. De exemplu, există riscul ca, în lipsa modificării cadrului legal existent aplicabil proiectelor offshore, viitorul partener al Romgaz (OMV Petrom - n.r.) să nu adopte decizia finală de investiție”.
Majorarea deductibilității este modificarea cea mai importantă pentru producători. Asta pentru că, cel puțin la actualele prețuri de tranzacționare de pe piețele angro românești și europene, practic întreaga producție de gaze din Marea Neagră va fi supraimpozitată cu cota maximă prevăzută de lege, de 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Pentru comparație, este de notat că până și actualul preț plafonat la gaze pentru clienții finali noncasnici impus de Guvern de la 1 aprilie, de 370 lei/MWh (0,37 lei/kWh), aproape dublu față de pragul din Legea offshore de la care pornind se aplică supraimpozitarea maximă, de 190 lei/MWh (în condițiile în care prețul final la clienți include și tarife de rețea, precum și TVA), este semnificativ mai redus decât cotația angro a gazelor cu livrare luna viitoare de la BRM, de aproape 500 lei/MWh.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
"Evaluarea proiectului noii legi offshore ne arată că acesta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii patru ani. BSOG este de părere că actualul proiect de modificare a legii offshore lasă deschisă posibilitatea de a continua demersurile pentru arbitraj", a declarat recent, pentru Profit.ro, CEO-ul BSOG, Mark Beacom.
Senatorii reuniți în plen au abrogat un articol din Legea offshore, care stipula amendarea producătorilor de gaze cu 10% din cifra de afaceri anuală în cazul încălcării prevederilor nou introduse în lege potrivit cărora "În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorității Naționale de Reglementare a Energiei", iar pentru aceste contracte, "Statul Român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - ANRSPS va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici".
În varianta inițială a legii, amenda se aplica pentru încălcarea obligației producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România 50% din producția anuală, obligație redusă în 2020 la 40%, iar acum – eliminată integral.
De asemenea, Senatul a modificat o prevedere considerată ca prezentând risc de neconstituționalitate de către Consiliul Legislativ, care stipula că "Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023". Varianta votată elimină data-reper de 1 ianuarie 2022, păstrând doar expresia "aflate în curs de executare", deși Consiliul Legislativ atrăgea atenția că "în actuala formulare, chiar și după o eventuală modificare a datei de 1 ianuarie 2022, norma nu este suficient de clară, putând genera dificultăți în aplicare".
Proiectul de modificare adoptat de Senat stipulează că prevederile legii se aplică și perimetrelor petroliere onshore de adâncime. Un astfel de perimetru este definit ca "perimetru petrolier localizat pe uscat, a cărui arie corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime mai mai mare sau egal cu 3.000 m izobatic, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare și transport al petrolului, situate inclusiv în afara acestei arii".
Asta înseamnă că Legea se aplică, de exemplu, și pentru componenta de mare adâncime a concesiunii de la Caragele, județul Buzău, a producătorului de stat Romgaz, una dintre cele mai promițătoare din România din punct de vedere al potențialului de majorare semnificativă a producției naționale de gaze.
Romgaz, care a făcut propuneri neprecizate de modificare a Legii offshore, potrivit documentelor Senatului, a semnat recent contractul de preluare contra a peste 1 miliard de dolari a subsidiarei românești a gigantului americaan ExxonMobil, care deține 50% din drepturile asupra concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească.
Partenerul său la acest proiect, OMV Petrom, care a preluat calitatea de operator al perimetrului Neptun Deep de la ExxonMobil, estimează că ar putea lua o decizie finală de investiție în prima jumătate a anului viitor, precizând că "fiind crucial ca varianta finală a Legii offshore sa asigure o stabilitate puternică, sa garanteze mecanisme pentru o piață liberă și un cadrul fiscal si de reglementare stabil".
