Un fost country manager al operațiunilor din România ale grupului ungar de petrol și gaze MOL, născut și crescut la Timișoara și care și-a început cariera profesională ca director de comunicare în cadrul Guvernului de la Budapesta în primul mandat de premier al lui Viktor Orban, a fost numit luna aceasta CEO și președinte al Consiliului de Administrație al operatorului de transport de gaze naturale al Ungariei, FGSZ, care este parte a grupului MOL.
Numirea face parte din operațiunea de modificare a structurii de guvernanță corporativă a companiei, prin trecerea la sistemul dualist de conducere.
Astfel, de la 1 februarie, pozițiile de CEO și președinte al Consiliului de Administrație al FGSZ au fost preluate de către Szabolcs Ferencz, care va îndeplini "sarcinile strategice" ale companiei. Fostul CEO, Kristof Terhes, care în vara anului trecut s-a aflat sub tirul presei românești la București, va continua să asigure managementul operațional al transportatorului maghiar de gaze.
"Această schimbare va permite ca atât zona de strategie și dezvoltare de business, cât și cea de operațiuni, să fie prioritizate, printr-o alocare adecvată de timp și resurse, asigurându-se generarea de valoare pe termen lung și viitorul companiei", a transmis FGSZ.
Szabolcs Ferencz, vorbitor de limbă română, vine în fruntea operatorului de transport de gaze din țara vecină de pe poziția de vicepreședinte al grupului-mamă MOL însărcinat cu dezvoltarea strategică, relația cu statul ungar și autoritățile de reglementare, precum și cu comunicarea corporativă, pe care a deținut-o timp de aproape 8 ani, din 2011.
În perioada 2015-2017, Ferencz a făcut naveta între Budapesta și Washington, unde soția sa, Réka Szemerkényi, expert în energie și securitate, fost secretar de stat în Ministerul de Externe de la Budapesta și consilier pe securitate națională al lui Viktor Orban, a ocupat funcția de ambasador al Ungariei în SUA, fiind prima femeie din Ungaria numită vreodată în acest post.
El și-a început cariera profesională ca director de comunicare în cadrul Guvernului de la Budapesta în primul mandat de premier al lui Viktor Orban, în perioada 1998-2000, după care a fost șef de cabinet și director de proiect în Ministerul Culturii, unde s-a ocupat de proiectul Millenium, de dezvoltare a centrului istoric al Budapestei, care a inclus construirea unui nou sediu pentru Teatrul Național. Ulterior, a lucrat exclusiv pentru MOL, din 2003 până în prezent.
În prezent, Ferencz mai este reprezentant al MOL în Consiliile de Administrație ale subsidiarelor grupului maghiar din Croația și Slovenia, iar până în vara anului trecut a deținut o poziție similară și la MET Group, compania energetică controlată și condusă de un apropiat al lui Viktor Orban care, potrivit unor surse din piață, ar fi rezervat capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului BRUA.
Relația dintre FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.
Ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, s-a întâlnit recent cu secretarul american pentru Energie Rick Perry, ocazie cu care Szijjarto i-a cerut oficialului american să intervină pe lângă ExxonMobil, pentru ca grupul petrolier american să demareze, împreună cu partenerul OMV Petrom, producția de gaze offshore în România. Potrivit lui Szijjarto, dacă Ungaria va putea cumpăra gaze naturale din Marea Neagră, aceasta ar fi o oportunitate semnificativă pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale. Oficialul ungar a subliniat că Budapesta a luat toate măsurile necesare pentru a-și reduce dependența de gazele naturale din Rusia, însă următorii pași depind de aliații din NATO ai Ungariei precum și de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
După cum a relatat Profit.ro, FGSZ va aplica tarife de transport mai reduse la ultima tură de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, cât va asigura prima fază a proiectului, la care Transgaz lucrează deja. Procedura de rezervare a început recent, iar rezultatul, care va fi cunoscut la începutul lunii martie, este decisiv pentru decizia finală de investiție în proiect a celor doi operatori de transport.
O bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare este situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic. Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este chiar Marea Neagră.
Mai există o șansă ca gazoductul BRUA, la care Transgaz a demarat deja de 5 luni lucrările pe teritoriul României, să nu se oprească în Ungaria, ci să meargă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, iar partea austriacă își dorește acest lucru, declara în noiembrie 2018 un expert al autorității de reglementare în energie din Austria la o conferință pe temă energetice organizată de publicația Newsweek.
Planul inițial era ca conducta BRUA să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, însă, în vara lui 2017, Transgaz a anunțat că FGSZ i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria. Cei de la FGSZ precizau totuși că vor continua discuțiile cu Gas Connect, transportatorul de gaze austriac, pentru a găsi o soluție de transport fizic al gazelor naturale dinspre Ungaria înspre Austria.
"Încă mai trebuie să clarificăm câteva puncte asupra cărora suntem în dezacord cu Ungaria, acum suntem în cadrul unei proceduri la Agenția de Cooperare a Instituțiilor de Reglementare în Energie din Europa (ACER), se vor uita la cifrele acestor proiecte de investiții, vor analiza lucrurile și din punctul de vedere al părții ungare și se va ajunge la o decizie în aprilie anul viitor. Există încă o șansă de a se organiza o licitație de capacitate pentru punctul de interconectare dintre Ungaria și Austria în 2019, în iulie. Bineînțeles că suntem interesați, știm că exista cerere de piață pentru acest coridor de transport care să meargă până în Austria și lucrăm în continuare pentru ca acest lucru să fie posibil. E bine însă că avem și alternativa cu Slovacia", a spus în noiembrie 2018 la București Markus Krug, expert senior în sectorul gazelor la E-Control, instituția omoloagă a ANRE-ului din România.
