Schweighofer iese din acționariatul centralei în cogenerare Suceava

Grupul Schweighofer, unul dintre liderii europeni în procesarea lemnului, și-a vândut participația de 25,1% din capital pe care o deținea, prin Bio Electrica Transilvania, în compania Bioenergy Suceava, tranzacția fiind înregistrată la Registrul Comerțului, a anunțat Schweighofer.

Bioenergy Suceava operează centrala în cogenerare pe biomasă lemnoasă care alimentează cu agent termic sistemul centralizat de încălzire din municipiu, una dintre cele mai mari de acest tip din țară. 

"Grupul Schweighofer a luat decizia de a vinde acțiunile deținute în această afacere pentru a se concentra pe activitatea principală a companiei: procesarea lemnului", a precizat compania austriacă.

CITEȘTE ȘI Guvernul demis trimite aproape 500 milioane lei primăriilor sau altor instituții și nu se va opri aici. Ministrul Dezvoltării: Banii se duc la facturile neachitate ale firmelor, nu la baroni locali!

Din rășinoasele prelucrate de Holzindustrie Schweighofer sunt produse materiale de construcție și paneluri semifabricate pentru industria mobilei. Produsele secundare sunt transformate în peleți și brichete folosite la încălzirea locuințelor individuale și spațiilor industriale.

Electrica Transilvania SRL din grupul Holzindustrie Schweighofer și-a vândut participația de 25,1% din capitalul Bioenergy Suceava unei alte firme austriece, RZ Rumanien Beteiligungs GmbH, proiectantul general al centralei. Aceasta deține în prezent 51,02% din părțile sociale ale Bioenergy Suceava, restul fiind în posesia companiei românești Adrem Invest.

Bioenergy Suceava a terminat anul trecut cu pierderi de 40,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 57 milioane lei.

Holzindustrie Schweighofer mai deține, prin Electrica Transilvania SRL, o centrală în cogenerare pe biomasă și la Rădăuți.

CITEȘTE ȘI Elevii din medii defavorizate primesc mini PC-uri și cursuri de programare din partea Asociației unPi pentru Școlari

"Unul dintre principiile fundamentale ale grupului Schweighofer este să sprijine industria sustenabilă a lemnului. Grupul a intrat pe piața din România în 2013, prin compania Holzindustrie Schweighofer. Astăzi, compania operează trei fabrici de cherestea și două de panouri și numără peste 2.700 de angajați. Holzindustrie Schweighofer a adoptat în ultimii ani un plan de acțiune complex pentru a asigura un lanț de aprovizionare sigur și sustenabil, plan care depășește cu mult toate cerințele legale în vigoare. Compania implementează în continuare acest plan de acțiune și a luat măsuri pentru a asigura un dialog transparent cu ONG-urile și cu toate părțile interesate", se mai afirmă în comunicatul Schweighofer.

Anul trecut, Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, aflat însă în ultima perioadă sub presiune după ce mai multe rețele de bricolaj au anunțat că nu mai cumpără produse ale sale și subiect în 2015 al unor dispute politice în care a fost implicat și președintele Klaus Iohannis, și-a vândut cele peste 14.200 de hectare pe care le deține în România companiei suedeze GreenGold Group.

În 2018, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri că ar achiziționa lemn tăiat ilegal din pădurile României. Compania respinge acuzațiile, argumentând că 60% din lemnul prelucrat în România este importat, mai ales din state din Uniunea Europeană - în principal din Slovacia, Cehia sau Austria - și din alte state europene, precum Rusia, Serbia sau Bosnia-Herțegovina. 

CITEȘTE ȘI UniCredit a identificat o problemă de încălcare a securității datelor clienților italieni

Programul de guvernare al PNL prevede acordarea de subvenții agricultorilor care livrează deșeuri vegetale și forestiere producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, în condițiile în care, în Uniunea Europeană, se discută tot mai intens despre excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile.

Astfel, documentul citat stipulează, la capitolul Agricultură și Dezvoltare Rurală, "acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/forestiere către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II (este vorba de pilonul 2 al Politicii Agricole Comune a UE, care constă în politica de dezvoltare rurală – n.r.)".

După cum a relatat Profit.ro, în primăvara acestui an, reclamanți din 6 țări, printre care și România, sprijiniți de trei organizații internaționale de protecția mediului și reprezentați de trei case de avocatură londoneze, au chemat în judecată UE la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg, solicitând excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile de către legislația comunitară și luate astfel în calcul pentru ținta UE privind ponderea regenerabilelor în totalul producției de energie, stabilită la 32% până în 2030.

În România, centralele producătoare de energie din biomasă beneficiază de subvenții pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de toți consumatorii de energie, primind câte 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, cu valoare minimă de tranzacționare de aproape 30 euro în 2019. Datele Transelectrica arată că, la finalul anului trecut, centralele pe biomasă aveau o pondere de aproape 3% în totalul puterii instalate brute în unitățile de producție de energie din țară.