Unul dintre creditorii Companiei Naționale a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Economiei și principalul furnizor de combustibil pentru centrala nucleară Cernavodă operată de Nuclearelectrica, a cerut intrarea în insolvență a companiei, aflată de mai mulți ani într-o situație financiară dificilă. CNU nu a mai transmis raportări financiare la MFP din 2015. Bugetul oficial aprobat de Guvern pe anul trecut prevedea un profit de circa 21 milioane lei, după pierderile de 72 milioane lei bugetate pe 2018.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Solicitarea de intrare în insolvență vine într-un moment în care Nuclearelectrica se pregătește să facă due dilligence la CNU în vederea preluării principalului activ al acesteia, uzina de procesare a concentratului de uraniu de la Feldioara, și la puțin timp după ce autoritățile de la București au cerut sprijinul Comisiei Europene pentru salvarea companiei.
Apelul nu pare a fi avut prea mult succes, dat fiind că Executivul de la Bruxelles a anunțat recent că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea CNU nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, că statul român nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare și, mai mult, trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.
Insolvența CNU a fost solicitată de către Tinmar Energy SA din grupul omonim controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică din România, cu cotă de piață la nivel național de 4,42%, potrivit celor mai recente date ale ANRE. Tinmar Energy a revenit pe profit în 2018, cu un rezultat pozitiv net de peste 75 milioane lei, după pierderile de 29,4 milioane lei din 2017, la o cifră de afaceri de 1,65 miliarde lei, în scădere cu aproape 9% comparativ cu anul anterior.
Contactate de Profit.ro, nici CNU și nici Tinmar Energy nu au transmis informații despre valoarea, vechimea și sursa creanței care a dus la intentarea procesului de solicitare a intrării în insolvență a furnizorului de uraniu al Nuclearelectrica, până în momentul publicării acestui articol.
La finalul anului trecut, CNU avea restanțe totale față de bugetele statului în sumă de 16,5 milioane lei, față de numai 1,58 milioane lei la sfârșitul lui 2018.
În ultimii circa 3 ani, CNU s-a mai confruntat cu 2 solicitări de intrare în insolvență, înaintate de două firme care au furnizat companiei de stat servicii de securitate la incendiu, care reclamau fiecare neplata unor creanțe în valoare de câteva sute de mii de lei. Unul dintre litigii a fost finalizat prin plata de către CNU a datoriei reclamate, iar în celălalt, mai recent, instanța de judecată a decis definitiv în vara anului trecut că starea patrimoniului și contractele în vigoare ale CNU nu justifică intrarea în insolvență.
De altfel, în multe cazuri, creditorii firmelor cu datorii scadente neachitate depun solicitări de intrare în insolvență a acestora doar cu scopul a pune presiune pe debitori în a-și achita facturile întârziate.
Pe de altă parte, decizia din vara anului trecut a instanței, de respingere a insolvenței CNU, s-a bazat inclusiv pe faptul că, "prin OUG nr. 65/2016, s-au prevăzut măsuri privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului SA, în considerarea priorității ocrotirii interesului public național si a statutului consacrat legal al companiei de furnizor captiv", iar acum respectivul ajutor de stat a fost declarat ilegal de către Comisia Europeană.
O eventuală intrare în insolvență a CNU ar putea pune în dificultate planul Nuclearelectrica de preluare a uzinei de la Feldioara, principala sursă de venituri a CNU, înstrăinarea de active fiind mai complicată din punct de vedere juridic pentru firmele aflate în prima etapă de reorganizare. În plus, insolvența ar însemna suspendarea licenței de exploatare minieră a CNU, care extrage încă minereu de uraniu de la cariera Crucea-Botușana din județul Suceava. Licența expiră oricum în martie, însă teoretic ar putea fi prelungită.
Nuclearelectrica se pregătește să efectueze due-dilligence din punct de vedere tehnic, juridic, financiar și de mediu în vederea unei eventuale preluări a liniei de procesare a concentratului de uraniu de la sucursala Feldioara a CNU, după ce în vara anului trecut a transmis o ofertă neangajantă în acest sens propriului acționar majoritar, Ministerul Energiei (acum Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri), care este și unic acționar al producătorului de uraniu.
"În acest sens, există și o situație concretă în care Agenția de Aprovizionare a EURATOM și-a exercitat drepturile conferite de Tratatul Euroatom. Astfel, CNU și SNN au transmis către Agenția de Aprovizionare a EURATOM, în baza prevederilor art. 52 din Tratatul EURATOM, o comandă pentru 70 de tone de dioxid de uraniu, încheiată în baza prevederilor Legii nr. 193/2018 și ale H.G. nr. 126/2019 la preț reglementat, însă Agenția de Aprovizionare a EURATOM a decis să nu semneze/încheie această comanda, considerând, în principal, că prețul reglementat este mai mare cu 46% decât prețul care putea fi obținut de SNN de la celălalt furnizor calificat, compania Cameco Inc, precum și faptul că legislația națională nu poate încălca prevederile Tratatului EURATOM", se menționează în documentul citat.
Argumentul a fost reluat recent de Comisia Europeană, în comunicatul prin care a anunțat că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea CNU nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, că statul român nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare și, mai mult, trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.
Ultimul plan de restructurare prezentat de România în aprilie 2019 prevedea un sprijin public total în valoare de aproximativ 38 de milioane euro (178 de milioane RON). Această sumă includea diverse granturi acordate de stat, precum și nerambursarea împrumutului pentru salvare în valoare de 13 milioane euro (62 de milioane RON) acordat în 2016.
"România nu a demonstrat suficient că planul ar garanta restabilirea viabilității pe termen lung a CNU fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat. Niciun investitor privat (inclusiv băncile) nu sprijină planul și nici nu contribuie la costurile de restructurare (nici prin investiții de capital și nici prin investiții de tip credit). Acest lucru indică o lipsă de încredere din partea pieței în viitorul CNU și în planul de restructurare. Contribuția proprie a CNU la plan depinde de veniturile viitoare pe care întreprinderea le-ar genera pe baza unei noi legi privind monopolul, care îl obligă pe clientul său principal, Societatea Națională Nuclearelectrica, producătoare de energie nucleară, să cumpere uraniu de la CNU. Prin urmare, veniturile rezultate nu ar fi obținute în condițiile pieței. În sfârșit, spre deosebire de alte cazuri de restructurare din sectorul energiei nucleare, Comisia a concluzionat că România nu a propus nicio măsură pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței. Prin urmare, Comisia a concluzionat că planul de restructurare prezentat de România nu este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În consecință, România nu poate pune în aplicare măsurile de ajutor prevăzute în plan, care includ granturi acordate de stat și nerambursarea împrumutului pentru salvare din 2016. În plus, Comisia a concluzionat că împrumutul pentru salvare din 2016, în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON), plus dobânda, care a fost prelungit și nu a fost rambursat după șase luni, este incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperat de România", a transmis Executivul comunitar.
CNU este o întreprindere românească deținută în totalitate de stat, care își desfășoară activitatea în sectorul exploatării minelor de uraniu din România și al producției de materii prime transformate în combustibil pentru centrale nucleare. CNU extrage minereu de uraniu, îl prelucrează pentru a obține octoxid de uraniu (U3O8) și, după rafinarea acestuia, îl transformă în dioxid de uraniu (UO2). CNU are aproximativ 770 de angajați și două sedii operaționale: o mină de uraniu, aflată în Crucea-Botușana (situată în județul Suceava, regiunea de nord-est) și o instalație de prelucrare-rafinare situată în Feldioara (județul Brașov, regiunea centrală).
