România își va majora, foarte probabil, importurile de gaz rusesc provenit din gazoductul submarin Turk Stream, capacitatea lunară de import rezervată pentru luna iunie prin punctul de interconectare de la Negru-Vodă fiind aproximativ de 3 ori mai ridicată decât cea aferentă lunii mai. Chiar dacă în această perioadă producția internă se situează la un nivel superior celui al consumului autohton, furnizorii vor trebui să depoziteze gaze pentru sezonul de iarnă, potrivit noii legislații.
Pe 1 iunie, România avea depozitate 10,6 TWh, 32,45% din capacitatea totală de înmagazinare autohtonă. Potrivit unor surse Profit.ro, majoritatea gazelor înmagazinate aparțin principalului producător local, Romgaz, care este și acționar unic al Depogaz, și operatorului de transport Transgaz.
Capacitatea lunară de import rezervată de traderi în punctul de interconectare Negru Vodă pentru luna iunie este de 34,2 GWh/zi, aproape triplă față de cea rezervată în luna mai, de 12,6 GWh/zi.
Prin celălalt punct de interconectare cu Bulgaria, de la Giurgiu-Ruse, prin care teoretic ar putea fi transportate gaze și din alte surse decât cele rusești, capacitatea lunară rezervată a scăzut de 10 ori, de la 20,37 GWh/zi la 2 GWh/zi.
Situația s-ar putea inversa din nou în iulie, cel puțin teoretic. De la 1 iulie va intra în funcțiune gazoductul IGB, care leagă sistemele de transport al gazelor naturale ale Greciei și Bulgariei, ceea ce va permite tehnic și României să importe gaze prin conductă terestră din Azerbaidjan (prin TAP/TANAP), dar și gaze naturale lichefiate (LNG) aduse cu vaporul și regazeificate în facilitățile specializate de profil ale Greciei, care ar putea intra în România prin Giurgiu-Ruse.
Prin celălalt punct de intrare al gazelor rusești în România, de la Isaccea, de pe granița cu Ucraina, rezervările au fost nule.
Importurile de gaz rusesc ar putea fi chiar mai ridicate decât sugerează rezervările lunare.
Astfel, în prima zi a lunii iunie, cantitățile de gaze intrate în România prin cele 2 puncte de interconectare cu Bulgaria au fost duble față de rezervările lunare efectuate, diferența fiind explicabilă prin rezervările zilnice efectuate. Pe 1 iunie, România a importat aproximativ 57 TWh prin Negru Vodă și 4 GWh prin cel de la Giurgiu-Ruse.
Comparativ, în luna martie fusese rezervată o capacitate lunară de import de gaz rusesc de 53,3 GWh/zi, 33,6 GWh/zi prin Isaccea și 19,7 GWh/zi prin Negru Vodă, iar în februarie una de 67,4 GWh/zi, 56,8 GWh/zi prin Isaccea și 10,5 GWh prin Negru Vodă.
În prezent, producția autohtonă este de aproximativ 230 GWh/zi, în timp ce consumul se situează la 165 GWh/zi, ceea ce permite companiilor autohtone înmagazinarea a peste 115 GWh/zi, fie din producția internă, fie din importuri.
România va continua să importe gaze rusești și în perioada următoare, chiar dacă infrastructura regională s-ar îmbunătăți, ca urmare a dificultății de a identifica surse alternative de import.
Recent, președintele Azerbaidjanului, cea mai logică sursă alternativă de gaze pentru Sud-Estul Europei ca urmare a existenței gazoductelor TAP și TANAP, a avertizat potențialii noi cumpărători de gaze să nu se aștepte la minuni.„Cererea de gaz din Azerbaidjan crește într-un ritm rapid. Dar potențialii cumpărători de gaze ar trebui să înțeleagă că nu este posibil să creștem semnificativ producția și exportul într-un an. Sunt necesare contracte ferme pentru achiziția de gaze, așa că ar trebui să accelerăm negocierile. De asemenea, trebuie să creștem producția și să extindem infrastructura de export pe care o avem”, a precizat acesta.
