Planificata preluare de către OPCOM, operatorul pieței de energie electrică din România, a operării pieței omoloage vecine din Republica Moldova ar crea premisele exceptării exporturilor de electricitate de peste Prut în UE de la aplicarea așa-numitului mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM), taxa europeană pe emisiile CO2 încorporate în importurile din afara spațiului comunitar care va începe să fie aplicată efectiv din 2026, relevă date analizate de Profit.ro.
AGA OPCOM, companie controlată de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național românesc, a decis luna trecută înființarea în acest scop a unei subsidiare în Republica Moldova.
Tot în decembrie 2023, la Chișinău, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică ale celor două țări.
Potrivit tratatului interstatal, cele două părți au convenit, printre altele, ″să asigure condițiile desemnării „OPCOM” SA, în temeiul legislației Republicii Moldova, prin forma juridică corespunzătoare, în calitate de operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, inclusiv operator al pieței energiei electrice desemnat, în vederea integrării pieței energiei electrice din Republica Moldova în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor″.
În Memorandum mai scrie că cele convenite au în vedere și ″prevederile Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră care stabilește noi obligații, precum și excepții în cazul în care o țară terță sau un teritoriu terț are o piață a energiei electrice care este integrată în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor″.
Mai precis, Regulamentul UE privind CBAM stipulează că ″În cazul în care o țară terță sau un teritoriu terț are o piață a energiei electrice care este integrată în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor și nu există o soluție tehnică pentru aplicarea CBAM la importul de energie electrică pe teritoriul vamal al Uniunii din țara terță sau teritoriul terț respectiv, importul de energie electrică din țara sau teritoriul respectiv este scutit de la aplicarea CBAM, dacă Comisia a evaluat că au fost îndeplinite toate condițiile următoare (…):
(a) țara terță sau teritoriul terț a încheiat un acord cu Uniunea care stabilește obligația de a aplica dreptul Uniunii în domeniul energiei electrice, inclusiv legislația privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie, precum și alte norme în domeniul energiei, al mediului și al concurenței;
(b) legislația internă din țara terță sau teritoriul terț respectiv pune în aplicare principalele dispoziții ale legislației Uniunii privind piața energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cuplarea piețelor de energie electrică;
(c) țara terță sau teritoriul terț a prezentat Comisiei o foaie de parcurs care conține un calendar pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare a condițiilor prevăzute la literele (d) și (e);
(d) țara terță sau teritoriul terț s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050 și, după caz, a formulat în consecință și a comunicat în mod oficial Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) o strategie de dezvoltare pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la jumătatea secolului, aliniată la obiectivul respectiv, și a pus în aplicare angajamentul respectiv în legislația sa internă;
(e) țara terță sau teritoriul terț, atunci când a pus în aplicare foaia de parcurs menționată la litera (c), a demonstrat respectarea termenelor stabilite și progrese substanțiale în direcția alinierii legislației interne la dreptul Uniunii în domeniul acțiunilor climatice pe baza foii de parcurs respective, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului la un nivel echivalent cu cel al Uniunii, în special în ceea ce privește producerea de energie electrică; punerea în aplicare a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii pentru energia electrică, cu un preț echivalent cu EU ETS, urmează să se finalizeze până la 1 ianuarie 2030;
(f) țara terță sau teritoriul terț a instituit un sistem eficace pentru a preveni importul indirect de energie electrică în Uniune din alte țări terțe sau teritorii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la literele (a)-(e)″.
Potrivit datelor Moldelectrica, operatorul de transport și sistem de peste Prut, în primele 6 luni ale anului trecut, din Republica Moldova în România s-au exportat peste 100.000 MWh de electricitate, în timp ce importurile din România s-au cifrat la 123.700 MWh.
Problema taxei CBAM se pune și pentru importurile de energie din alte 2 state non-UE cu care România este interconectată energetic, respectiv Ucraina și Serbia.
UE a demarat de la 1 octombrie anul trecut prima fază a CBAM, în care importatorii din UE vor trebui să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul producției importurilor de fier, oțel, aluminiu, ciment, electricitate, îngrășăminte și hidrogen din țări terțe.
Începând din 2026, importatorii vor trebui să achiziționeze certificate CO2 care să acopere aceste emisii, pentru a îi pune producătorii non-comunitari pe picior de egalitate cu industriile UE care trebuie să cumpere astfel de certificate de pe piața de carbon din Uniune pentru emisiile lor proprii.
Pentru aplicarea Regulamentului UE privind CBAM, Ministerul Finanțelor Publice de la București a înființat deja o structură de specialitate nouă, cu 22 de posturi.
