Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român, a depus recent la Agenția Națională pentru Protecția Mediului Timiș o solicitare de emitere a acordului de mediu pentru un proiect de interconectare a sistemului românesc cu cel al Serbiei, prin construirea unei conducte în lungime totală de aproape 100 de kilometri, proiect care ar putea fi finalizat și pus în funcțiune încă de anul viitor.
În prezent, Serbia este dependentă în proporție de 80% de livrările gigantului rus de stat Gazprom pentru a-și asigura consumul intern de gaze, iar noua conductă le-ar permite sârbilor să importe gaze și din România.
Proiectul de interconectare cu Serbia se află mai demult pe agenda Transgaz. Inițial, termenul de finalizare era estimat pentru 2026, însă anul trecut s-a decis, în urma finalizării studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, că lucrarea poate fi terminată în 2020.
Proiectul presupune construirea unei conducte noi de interconectare pe direcția Arad – Mokrin, în lungime totală de aproximativ 97 km, din care 85 km pe teritoriul României și 12 km pe teritoriul Serbiei. Planul inițial prevedea că secțiunea românească urma să aibă numai 74 km. În plus, s-a decis ca stația de măsurare a gazelor aferentă noii conducte să fie construită pe teritoriul României.
Capacitatea de transport a noii conducte ar urma să fie de până la 1,6 miliarde metri cubi pe an la o presiune de 35 bar la Mokrin, Serbia, sau de 1 miliard mc pe an la o presiune de 42 bar.
"Menționăm că exportul de gaze naturale spre Serbia se va realiza după finalizarea proiectului BRUA faza I. În situația în care vor fi preluate gaze naturale din Serbia spre România, acestea pot fi direcționate la consum în zona Timișoara – Arad, prin conducta DN 600 Horia – Mașloc – Recaș (25 bar), la presiuni mai mici decât în conducta BRUA", precizează Transgaz. Lucrările la faza I a BRUA, care trebuie finalizate până la finalul lui 2019, au debutat încă de anul trecut și se află în grafic, ritmul de lucru fiind bun, potrivit informărilor periodice ale Transgaz și ale acționarului său majoritar, Ministerul Economiei.
Sursă: Transgaz
Valoarea totală a investiției în conducta de interconectare cu Serbia este estimată la 50,7 milioane euro, în creștere cu 18% față de planul inițial (43 milioane euro). Investițiile Transgaz sunt estimate la 42,4 milione euro (40 inițial), iar cele ale omologilor de la Transportgas Srbija, la 8,3 milioane euro (față de 3 inițial).
Pe de altă parte, Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Banii necesari pentru prima etapă a proiectului, circa 300 milioane euro, au fost deja obținuți, a declarat șeful Srbijagas, Dusan Bajatovic.
TurkStream va tranzita Serbia pe o lungime de 400 de kilometri, noua conductă urmând să conecteze sistemele de transport ale Serbiei, Bulgariei și Ungariei. Aceasta face parte din planul Kremlinului de a reduce ponderea exporturilor de gaze ale Rusiei către UE care tranzitează Ucraina. Capacitatea planificată de transport a gazoductului este de 13,88 miliarde metri cubi pe an.
Comunitatea Energetică Europeană, organismul de asociere pe chestiuni de energie între statele membre UE și cele din estul Europei aspirante la acest statut, a cerut autorității de reglementare în energie din Serbia să ia măsuri pentru ca intrarea în funcțiune a noului gazoduct să nu aibă ca rezultat transformarea pieței sârbe de gaze într-una închisă, pe care să aibă acces doar Gazprom.
Instituția a spus că o treime din capacitatea de transport a secțiunii sârbe a TurkStream trebuie scoasă la licitație în mod transparent, în conformitate cu legislația UE, și că operatorul de transport Transportgas Srbjia, în prezent subsidiară a holdingului de stat Srbijagas, trebuie desprins din acesta și transformat într-o structură independentă juridic și operațional.
