România are nevoie de un cadru reglementator-fiscal menit a încuraja, și nu descuraja, cum este cazul în prezent, investițiile în segmentul de explorare și producție de gaze. Dovadă: 2019 este anul cu cea mai accelerată scădere a producției autohtone, care va depăși probabil valoarea de 4,5%, ambii producători interni raportând o reducere a volumului gazelor extrase. Dacă în cazul OMV Petrom nu este o surpriză, dată fiind evoluția din ultimii ani, ca urmare a scăderii naturale a producției, și Romgaz, care a înregistrat creșteri în 2017 și 2018, a anunțat că producția sa de anul trecut a scăzut cu 1,1%.
Potrivit rapoartelor celor două companii, în 2019 ,producția de gaze a OMV Petrom a scăzut cu aproximativ 8%, iar cea a Romgaz, cu 1,1%, ceea ce majorează dependența de importuri a economiei românești.
Și mai îngrijorătoare este evoluția producției Romgaz din ultimul trimestru al anului trecut, în care a scăzut cu 5,9% față de perioada similară a anului precedent. Comparativ, în aceeași perioadă, producția OMV Petrom a scăzut cu doar 4,76%, după ce în trimestrul al treilea fusese mai mică cu 9,1% comparativ cu trimestrul similar al lui 2018.
Semne au apărut din trimestrul al treilea, când Romgaz a raportat o reducere cu 2,3% a cantității de gaze extrase.
Totuși, comparativ cu OMV Petrom, care raporta o scădere a producției de 8% la 9 luni, Romgaz raporta o majorare de 0,9%. Numai că, rezultat al producției reduse din trimestrul al patrulea, și Romgaz a terminat anul pe minus (o reducere de 1,1% a producției de gaze).
Producția de gaze din România, cel de-al treilea mare producător din Uniunea Europeană, a scăzut cu 3,9% în 2018, ajungând la 10,2 miliarde metri cubi (sau 108,5 TWh), suține raportul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și Consiliului Reglementatorilor Europeni în domeniul Energiei (CEER).
Datele publicate de ACER și CEER nu seamănă însă cu cele anunțate în România, nici de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), și nici cu cele publicate în rapoartele lor anuale de cei doi mari producători, OMV Petrom și Romgaz. Astfel, dacă sunt analizate rapoartele lunare ale ANRE pe 2018 și 2017, rezultă că România a avut o producție internă de 111,2 TWh (sau 10,45 miliarde metri cubi), cu 3,59% față de producția de 115,35 TWh (sau 10,84 mld mc) din 2017. Rezultă o diferență de 250 milioane mc sau 2,7 TWh față de datele raportate de cele două instituții europene (ACER și CEER).
Cum cei doi mari producători au o cotă de piață de peste 95%, la noile niveluri ale producției raportate de acestea, scăderea producției de gaze a României din 2019 o va depăși pe cea din 2018, urmând a ajunge la peste 4,5%, foarte probabil.
În prezent există cel puțin două acte normative aflate în vigoare și care descurajează producția de gaze, încurajând și/sau subvenționând consumul. Este vora de OUG 114, de mai multe ori modificată, care plafonează la 68 de lei/MWh prețul gazelor pentru consumatorii casnici și CET-uri, și legea offshore, prin care a fost introdus un impozit suplimentar pe veniturile din liberalizarea prețurilor și ăn cazul producției din Marea Neagră. Drept urmare, companiile nu numai că au fost mult mai prudente cu investițiile în upstream, dar au și amânat adoptarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep. Iar unul dintre posibilii viitori producători interni, ExxonMobil, a anunțat că a scos la vânzare participația la Neptun Deep.
