Rezervele sigure, dovedite, de gaze naturale ale României au scăzut cu peste 26% în perioada 2014-2016, de la 150 la 101,37 miliarde metri cubi, iar cele de țiței, cu peste 35%, reiese din comparația datelor prezentate în ultimul draft de Strategie energetică națională, publicat recent de Ministerul Energiei, cu cele din documentul similar pus în dezbatere publică în decembrie 2014 de Departamentul pentru Energie, predecesorul actualului minister.
Astfel, în documentul din decembrie 2014 al Departamentului pentru Energie, rezervele "sigure" de gaze naturale ale țării erau indicate la 150 miliarde metri cubi, precizându-se că este vorba de date transmise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), valabile la 1 ianuarie 2014.
În schimb, în draftul Strategiei energetice publicat de Ministerul Energiei în urmă cu câteva zile se arată că rezervele "dovedite" de gaze naturale ale României sunt de 101,37 miliarde de metri cubi, adică cu peste 26% mai mici decât în precedentul document programatic al instituției de resort. Nu este prezentată sursa informației și nici data de valabilitate a acesteia. Aceste rezerve scad nu doar ca urmare a producției, ci și prin abandonarea de zăcăminte mature, când companiile de profil ajung la concluzia că nu este rentabil din punct de vedere economic să continue exploatarea.
CITEȘTE ȘI Prima Colivie. "Tinerii frumoși și liberi" riscă să fie duși în lanțuri la bănci Pe de altă parte, în ultimul proiect de Strategie, se menționează că România dispune de rezerve geologice de gaze naturale de 703,22 miliarde metri cubi, în creștere cu peste 14% față de situația prezentată în 2014 (615 miliarde metri cubi).
Documentul prezintă date suplimentare comparativ cu cel din 2014, respectiv nivelul rezervelor probabile de gaze (42,307 miliarde metri cubi), precum și cel al rezervelor posibile de gaze (10,958 miliarde metri cubi).
"La producția medie anuală din ultimii ani (circa 10,8 mld mc) și în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire a rezervelor de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale ale României se vor epuiza în 15-20 de ani. Exploatarea rezervelor de categorie probabilă și posibilă necesită investiții eșalonate în timp (sonde noi, operații în sonde etc). Volumul rezervelor probabile și posibile prognozate poate fi confirmat integral, sau poate chiar depăși estimările, executarea operațiunilor petroliere conducând constant la modificarea lor. Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve sunt condiționate de investițiile în explorare geologică de către companiile care activează pe teritoriul României", se arată în ultimul draft de Strategie energetică.
CITEȘTE ȘI Convenția dintre ANAF și bănci a impulsionat acordarea de credite de consum În privința zăcămintelor de țiței, draftul de Strategie energetică pe 2015 prezintă rezerve dovedite de 38,678 milioane tone, cu peste 35% mai mici comparativ cu datele prezentate în draftul din 2014, de 60 milioane tone. În această privință, ambele documente citează drept sursă a informațiilor ANRM, datele fiind valabile pentru anul 2016, respectiv 2014.
Rezervele geologice, în schimb, sunt indicate în creștere cu 9%, la 2,2 miliarde tone, față de 2,02 miliarde tone în 2014. Ultimul document privind Strategia energetică națională mai menționează rezerve probabile de 9,237 milioane tone și rezerve posibile de 10,62 milioane tone.
"În ultimii cinci ani, producția internă de țiței a înregistrat un declin constant de 2%, iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului. Limitarea declinului la 2% a fost realizată prin investiții importante pentru menținerea unui nivel de producție cât mai ridicat – săpări de sonde noi, lucrări de reparații și repunere în producție, retrageri/adiționări, investiții cu privire la aplicarea unor procese de recuperare secundară etc. Dar, în contextul actual al prețului țițeiului și al previziunilor pesimiste privind redresarea sa în următorii ani, este de anticipat un volum redus de investiții și cheltuieli pentru menținerea producției. În aceste condiții, evoluția producției de țiței va fi, probabil, negativă", se afirmă în Strategia energetică.
CITEȘTE ȘI Companiile petroliere nu-și mai achită chiriile datorate proprietarilor de terenuri În document se mai menționează că majoritatea zăcămintelor de țiței din România sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de epuizare, a căror menținere în producție necesită un volum mare de investiții și cheltuieli de operare. Potrivit sursei citate, în ultimii cinci ani s-a renunțat la 32 zăcăminte mature de țiței, considerate neeconomic de exploatat, și este de așteptat ca în următorii ani, dată fiind evoluția nefavorabilă a prețului, numărul zăcămintelor închise să crească și, în consecință, producția să scadă.
"De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare țiței este în scădere. Orizontul de timp al investițiilor în sectorul de explorare și producție este de 20-30 de ani. Pentru ca statul să-și maximizeze câștigul, sistemul legislativ și de reglementare (mai cu seamă cel fiscal) trebuie să fie predictibil și stabil și, totodată, adaptat situației internaționale, pentru menținerea competitivității industriei petroliere naționale", se mai spune în draftul de Strategie energetică.
