Ministerul Energiei va concesiona perimetre în Marea Neagră pentru construcția de parcuri eoliene offshore și va implementa o schemă de ajutor de stat pentru ele pe baza așa-numitelor contracte pentru diferență (CfD), astfel încât, până în 2035, România să ajungă la un portofoliu de astfel de unități de producție de energie regenerabilă din vânt cu putere instalată cumulată de 3 GW.
Prevederile apar într-un proiect de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, elaborat de instituție.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″Redevența se stabilește, la încheierea contractului de concesiune pentru construcția și exploatarea centralei electrice eoliene offshore, la o cotă procentuală de 1% din valoarea producției de energie electrică, iar achitarea ei va începe după punerea în funcțiune a centralei″, stipulează draftul de act normativ. Dezvoltatorii vor plăti și o redevență, pe kilometrul pătrat de perimetru, la acordarea concesiunilor, pentru perioada de explorare, cuantumul nefiind încă stabilit.
În proiectul de acum al Ministerului Energiei este prevăzută și o taxă anuală pe exploatarea resurselor eoliene offshore, în sumă fixă aplicată pe kilometrul pătrat de suprafață ocupată de cablurile electrice subacvatice de legatură cu punctele de racordare. Nici această sumă nu este precizată în document, urmând a fi stabilită ulterior.
CfD-urile sunt ajutoare de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții și au devenit cunoscute mai demult în România întrucât vor fi implementate pentru finanțarea viitoarelor reactoare 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă.
Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței, care va fi suportată de consumatori pe facturi. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul va fi obligat să returneze diferența.
″Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore″, se menționează în expunerea de motive.
