Programul de ofertare a gazelor, prin care producătorii interni au fost obligați să scoată la licitație 40% din producție pe piețele centralizate (Gas Release Program - GRP), ar putea conduce la reducerea considerabilă a cantităților de gaze înmagazinate pentru iarna anului gazier 2021-2022, în detrimentul exporturilor, cu un important efect asupra securității energetice a României, susține un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI).
GRP a afectat financiar producătorii de gaze din România, nu a scăzut prețul la majoritatea consumatorilor casnici și non-casnici de gaze, însă va conduce la formarea unor prețuri mai mari la gaze în iarna următoare, este concluzia studiului, care analizează efectele măsurilor administrative introduse pe piața gazelor în ultimii ani, în special cele ale controversatei Ordonanțe 114 din 2018 și a programului.
Astfel, rezervările ferme din perioada aprilie-septembrie 2021 s-au situat la aproximativ de 50 GWh/zi, în condițiile în care capacitatea tehnică totală fermă a punctului de interconectare de la Csanádpalota este de 50,26 GWh/zi.
În prezent, în depozitele din România este înmagazinat un volum de gaz de 13,5 TWh (sau 40,88% din capacitatea totală de înmagazinare), cu aproape 40% mai redus decât volumul din aceeași perioadă a anului trecut (22 TWh sau 66,7% din capacitatea totală de înmagazinare).
Influența măsurilor administrative asupra importurilor și exporturilor de gaze (Sursa: AEI)
“OUG 114, o măsură impusă din dorința de a strânge cât mai mulți bani la buget nu și-a atins scopul, dar, în schimb, a favorizat importurile de gaze în defavoarea producției interne de gaze cu efecte în securitatea aprovizionării cu gaze pe termen lung”, precizează studiul amintit.
La rândul său, programul de ofertare a 40% din producție impus producătorilor interni, implementat începând cu iunie 2020, a condus la prețuri mai mici la achiziție din producția internă (o scădere cu 42 % a prețului mediu în semestrul II 2020 față de semestrul II 2019), fără să se obțină prețuri mai mici la consumatorii casnici de gaze (3 milioane de consumatori casnici achită prețuri similare cu ceea ce achitau în semestrul II 2019), dar a stimulat furnizorii în această perioadă să exporte gazele din producția autohtonă pentru a obține prețuri mai mari.
“Analizând evoluția prețului mediu al gazelor la achiziție pe piața din România și a prețului pe bursa de la Viena se poate observa că intervenția Guvernului din anul 2019 - OUG 114, a dus la o stimulare intensă a importurilor de gaze în România, în detrimentul producției interne, furnizorii au obținut profituri mari cumpărând gaze de la Bursa din Viena și vânzându-le în România. Intervenția Guvernului din anul 2020, și anume introducerea Gas Release Program, obligația producătorilor de a oferta 40% din producție pe piețele centralizate la preț maximal reglementat a condus la scăderea prețului producției din România sub prețul gazelor de la Bursa din Viena și reorientarea furnizorilor spre a achiziționa gaze din România și a le exporta”, susține AEI.
Dincolo de faptul că GRP a afectat financiar producătorii de gaze din România și nu a condus la scăderea prețului la majoritatea consumatorilor casnici și non casnici de gaze, programul va mai avea un efect care se va vedea de-abia iarna viitoare. Profitând de ecartul de preț dintre piața autohtonă și cea din statele vecine, în special Ungaria, furnizorii vor prefera să exporte gaze, în detrimentul înmagazinării acestora în depozitele din România, crede AEI.
