Majorarea vine pe o piață agitată de prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, blocarea strâmtorii Ormuz și daunele aduse infrastructurii energetice, transmite AFP.
La scurt timp după începerea tranzacționării, la ora 07:00 GMT, contractele futures TTF olandeze, considerate referința europeană, înregistrau o creștere de peste 23,63%, la 66 de euro pe megawatt-oră, după ce deschiseseră cu o creștere de aproximativ 30%, scrie Hotnews.ro.
Acest nivel însă este foarte departe de nivelurile atinse în 2022, la începutul războiului din Ucraina, când a depășit 300 de euro.
Aceste evoluții de pe piața europeană a gazelor vin după ce luni dimineață la deschiderea burselor, sortimentul de petrol Brent a depășit 100 de dolari/baril și a atins un maxim de 119,50 dolari.
Creșterile recente de pe hub-ul european Title Transfer Facility (TTF) din Amsterdam au demonstrat cât de vulnerabile rămân economiile din Europa de Est la șocurile externe.
În doar câteva zile, cotațiile TTF au urcat cu peste 70%, iar într-o singură sesiune de tranzacționare, pe 2 martie, prețul gazelor a crescut cu aproape 40%, ajungând la aproximativ 44–46 euro/MWh. Pentru piața europeană, TTF reprezintă referința absolută: orice mișcare majoră de acolo se propagă rapid în întregul continent.
Pentru România, efectul este imediat. Chiar dacă dispune de producție internă semnificativă, economia nu este izolată de piața europeană. În perioadele de vârf de consum – mai ales iarna – importurile necesare sunt realizate exact la aceste prețuri ridicate dictate de hub-ul olandez. ,Această ascensiune pune o presiune imensă pe furnizorii de energie și, inevitabil, pe economie. Piața românească, deși beneficiază de o producție internă valoroasă, nu este complet izolată de aceste șocuri externe.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, de la 1 aprilie, piața gazelor intră într-o nouă etapă de liberalizare pentru mediul de afaceri. În prezent, România funcționează practic cu două piețe paralele. Pentru populație, statul menține mecanisme de protecție și plafonare a prețurilor, pentru a evita o criză socială. Pentru companii însă, realitatea este mult mai dură: ele sunt expuse direct fluctuațiilor bursiere.
















