România trebuie să opună, în cadrul instituțiilor europene, inițiativei Germaniei privind impunerea la nivelul întregii UE a unui preț minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care trebuie cumpărate în mod obligatoriu de către producătorii de energie din surse convenționale, poluante, întrucât o astfel de măsură ar reduce și mai mult competitivitatea termocentralelor românești pe cărbune, aflate oricum într-o situație financiară dificilă, a declarat, marți, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu.
Declarația a fost făcută în cadrul conferinței "Industria energetică, de la Strategia națională la investițiile companiilor", organizată de News.ro.
"Germania intenționează impunerea la nivelul UE a unui preț minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se vorbește despre un preț minim de 25 de euro pe tonă, ceea ce este enorm pentru termocentralele românești. Trebuie negociat la Bruxelles împotriva acestui lucru, ar fi extrem de dezavantajos pentru România", a spus Popescu. Costurile acestor certificate umflă prețul de producție și se regăsesc, în cele din urmă, pe facturile de electricitate ale consumatorilor finali.
CITEȘTE ȘI Dudău, coordonatorul Strategiei energetice: Consumul de energie electrică ar putea crește cu 20% până în 2030 În conformitate cu Protocolul de la Kyoto și cu legislația UE, un certificat de emisii de gaze cu efect de seră dă dreptul unui poluator industrial la emiterea unei tone de emisii de dioxid de carbon în atmosferă.
Potrivit unui draft de strategie energetică și de mediu elaborat de guvernul Germaniei și prezentat în vară, autoritățile de la Berlin au în vedere impunerea la nivelul întregii UE a unui preț minim de tranzacționare a certificatelor CO2 care trebuie achiziționate în mod obligatoriu de producătorii de energie din surse fosile, cum ar fi termocentralele pe cărbune, pentru scăderea emisiilor de dioxid de carbon și pentru încurajarea investițiilor în capacități nepoluante de producție de electricitate.
Franța a anunțat deja că, din 2017, va impune la nivel național un preț minim al emisiilor de dioxid de carbon de 30 deuro/tonă, pentru a da un exemplu pentru tot blocul comunitar. Guvernul de la Paris a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai impunerii unui astfel de prag minim la nivelul întregii Europe. Guvernul britanic a impus deja, încă de anul trecut, un astfel de prag minim în Regatul Unit, de 25 euro/tonă.
Pe continentul nord-american, guvernul canadian a anunțat, la începutul acestei luni, că va impune la nivel federal un preț minim al emisiilor de CO2 de 10 dolari canadieni pe tonă din 2018, prag care va crește cu câte 10 dolari canadieni pe an pentru a ajunge la 50 dolari canadieni pe tonă în 2022. În prezent, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se tranzacționează pe piețele internaționale la nivelul de 5-6 euro/tonă. Recordul de preț a fost stabilit în 2008, când tranzacțiile se încheiau și la 30 euro/tonă.
CITEȘTE ȘI Banca Monte dei Paschi concediază 2.600 de angajați și închide un sfert din sucursale Potrivit datelor Complexului Energetic Oltenia, producătorul de energie termo a cumpărat anul acesta certificate CO2 de pe piața primară la prețuri de circa 5 euro/tonă. Anul trecut, prețul mediu de achiziție a fost de aproximativ 8 euro/tonă.
Situația financiară a CE Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a acestui an, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut. Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile.
În primul semestru din 2016, compania a achiziționat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei. Certificatele de CO2 trebuiau achiziționate până la data de 30 aprilie 2016, iar compania ar fi avut de plătit penalități împovărătoare în caz că ar fi depășit această scadență.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului referitoare la conversia creditelor în franci elvețieni “În primele șase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investițiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)”, se arată într-un raport al companiei.
Certificatele CO2 constituie o povară financiară foarte mare și pentru Complexul Energetic Hunedoara, aflat în insolvență.
Astfel, în raportul pe 2015 al companiei se arată că, deși CE Hunedoara a încheiat anul trecut cu pierderi totale de 1,661 miliarde lei, peste 77% din această sumă (1,288 miliarde lei) reprezintă doar provizioane pentru penalitățile dictate de Administrația Fondului de Mediu pentru neachiziționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Din activitatea curentă, pierderea complexului a fost de 373,6 milioane lei, sub cea bugetată pentru 2015, de 404,4 milioane lei.
Potrivit administratorului judiciar al Complexului, în lipsa banilor, CE Hunedoara nu a putut să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană pentru niciunul din anii 2014 și 2015, motiv pentru care Administrația Fondului de Mediu a calculat în sarcina companiei penalități în sumă totală de 1,288 miliarde lei.
