Un membru al Consiliului Județean Mehedinți și vicepreședinte PNL în județul unde partidul este condus chiar de ministrul Economiei Virgil Popescu, un consilier al ministrului Mediului Costel Alexe și fost membru liberal al Consiliului Local Iași, precum și un fost primar interimar al Capitalei trecut pe la partidul lui Dan Diaconescu și pe la UNPR, în prezent vicepreședinte PMP, sunt noii reprezentanți ai statului român în Consiliul de Administrație al furnizorului și distribuitorului de gaze naturale Engie România, parte a grupului francez omonim, unul dintre cei doi giganți care controlează industria locală de profil și au fost acuzați recent de abuz de poziție dominantă chiar de către ministrul Popescu.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acționarii Engie România sunt vehiculul investițional înregistrat în Olanda Romania Gas Holding BV, controlat de grupul francez Engie, cu aproape 51% din titluri, statul român prin Ministerul Economiei, cu circa 37% din capital, și Fondul Proprietatea (FP), cu aproximativ 12% din acțiuni.
Noii membri ai CA-ului Engie au fost aprobați de acționari într-o ședință AGA. Aceștia sunt Alexandru Marcoci, Lucian Jugrin și Ștefănel Dan Marin (susținuți de Ministerul Economiei), precum și Marc Pannier, din partea acționarului majoritar, șeful diviziei Engie Global Markets, și Christine Kuhn Climeau, din partea FP, expert în energetică. Mandatele lor sunt valabile până la 31 mai 2021.
Alexandru Marcoci are 36 de ani și este membru al Consiliului Județean Mehedinți, vicepreședinte al organizației PNL din județ și totodată vicepreședinte la nivel național al tineretului național-liberal. Pe contul său Linkedin se menționează că a absolvit Universitatea București ca "analist teritorial" (fără a se preciza facultatea) și că a lucrat la Terapia SA ca agent de vânzări. Potrivit ultimei sale declarații de avere, anul trecut, pe lângă CJ Mehedinți, a lucrat și la operatorul de apă și canalizare Secom SA din județ, pe post de "consilier tehnic", poziție în care a încasat venituri totale de 50.000 lei, în medie cam 4.200 lei pe lună.
Lucian Jugrin (tot 36 de ani) este consilier al ministrului Mediului, Costel Alexe, precum și consilier la Prefectura Iași, iar până în aprilie anul acesta a fost și membru al Consiliului Local Iași din partea PNL. Potrivit presei, i-ar fi fost șofer lui Costel Alexe și mai este președinte al CA-ului filialei FNGCIMM din Sfântu Gheorghe și administrator la SC Exploatare Sistem Zonal Prahova din subordinea Ministerului Mediului. Jugrin este absolvent al Universității Tehnice din Iași. În trecut a fost șef de cabinet al deputatului PNL Mugur Cozmanciuc.
Ștefănel Dan Marin (44 de ani) este în prezent vicepreședinte al PMP, însă vârful carierei sale a fost reprezentat de poziția de primar interimar al Capitalei, pe care a ocupat-o timp de circa 2 luni în 2015, pe când era membru UNPR. El a fost ales consilier municipal în 2012, pe listele Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), absorbit ulterior de UNPR. Marin a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității București în 1999, fiind licențiat în Științe Administrative, iar profesia sa de bază este cea de analist politic.
Engie România a înregistrat anul trecut un profit net de 335,7 milioane lei, în scădere cu peste 26% față de 2018 (455,92 milioane lei). Deși conducerea companiei propusese ca întreg câștigul pe 2019 să fie pus deoparte la rezerve, acționarii au decis ca aceasta să le acorde dividende în cotă de 30% din profitul, respectiv în sumă totală de circa 100,8 milioane lei, din care Ministerul Economiei urmează să încaseze peste 37 milioane lei.
Engie și germanii de la E.ON controlau autoritar furnizarea de gaze în regim reglementat pentru populație, cu o cotă de piața cumulată de peste 92% în ianuarie 2020, (47,11% - Engie, 45,06% - E.ON), fiind și cei mai mari operatori de rețele de distribuție a gazelor din România, prin subsidiarele Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid. Piața a fost liberalizată complet de la 1 iulie.
"Anumiți furnizori abuzează de o poziție dominantă și nu își reduc prețurile la consumatorul final în momentul în care pe piață cumpără gazul de la producători la un preț mult mai mic. Aș vrea să atrag atenția că în momentul de față se tranzacționează gazul prin acel program de gas release undeva la 30, 30 și ceva lei/MWh pentru vară și undeva la 40-50 lei/MWh pentru perioada de iarnă până la sfârșitul anului. În comparație cu cât e acum prețul reglementat la producător, 68 lei/MWh, este o diferență foarte mare și nu văd nici o reacție a celor doi mari furnizori de gaze ", declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, pe 24 iunie, cu referire la Engie și E.ON.
Chiar pe 30 iunie, plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care a fost eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD). De asemenea, cu mai puțin de o săptămână înainte de liberalizarea pieței, Guvernul i-a obligat prin OUG pe furnizorii de gaze naturale să cumpere gazele cu preț maxim scoase la vânzare în mod impus de către marii producători interni, în cadrul așa-numitului program de ofertare de gaze (gas release), și a majorat procentul din producție pe care OMV Petrom și Romgaz trebuie să-l elibereze pe piață în cadrul acestuia.
