Evaluarea Raportului de Pericole Majore aferent platformei petroliere Gloria, proces care a fost finalizat la sfârșitul săptămânii trecute, a relevat neconformități majore privind siguranța instalației, care pot avea consecințe grave asupra personalului și a mediului marin, au afirmat, pentru Agerpres, reprezentanții Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).
Astfel, instalația offshore nu va mai fi folosită până la data la care va începe să fie dezafectată.
"Drept consecință, platforma Gloria, care funcționează în acest moment ca spațiu de cazare pentru personalul operativ de pe PFSS8, devine instalație ne-operațională, păstrând la bord numai personalul minim necesar pentru repararea sistemului de jacking, în vederea operațiunilor de dezafectare, operațiuni care sunt așteptate să înceapă în cel mai scurt timp posibil", au mai spus oficialii autorității.
Platforma Gloria, prima platformă petrolieră maritimă a României, lansată la apă în 1975 și cu care OMV Petrom extrage în prezent hidrocarburi din perimetrul offshore Istria din Marea Neagră, va fi dezactivată de la 1 mai și își va înceta operațiunile, a anunțat săptămâna trecută șeful Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Sorin Călin Gal.
Cel mai mare producător de țiței și gaze din România a purtat discuții încă din martie cu Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) pe tema proiectului de dezafectare a platformei Gloria.
"Pe 1 mai se închide complet exploatarea gazelor de pe platforma Gloria, care va fi dezafectată până la finalul anului și tăiată la fier vechi", a spus Sorin Gal, la o conferință organizată de Financial Intelligence. Platforma și-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanță de 72 kilometri în largul Mării Negre și la o adâncime maximă a apei de 90 metri.
