Deși ne aflăm în plin sezon rece, prețurile la gazele naturale au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani pe bursele europene și cu stocuri record. Și în România situația stocurilor de gaze este neașteptat de bună, depozitele fiind mai pline ca oricând. Practic, putem spune încă de pe acum că Europa trece cu bine a doua iarnă de la declanșarea crizei energetice și de la reducerea drastică a importurilor de gaze rusești.
De când a început calendaristic iarna, prețul gazelor pe piețele europene a scăzut constant. Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotațiile futures la gaze naturale cu livrare în luna februarie au ajuns la 30-31 euro/ MWh, cât erau înainte de ianuarie 2022 și înainte de declanșarea crizei puternice în energie. La începutul lunii octombrie 2023 erau 37-38 euro / MWh, arată Hotnews.
Pentru comparație, anul trecut, la aceeași dată, cotațiile erau 82 euro/MWh.
Cotațiile pentru lunile următoare sunt și ele scăzute, în jurul valorii de 31 euro/MWh în martie, aprilie și mai.
Practic, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh.
Importurile de gaze rusești, tot mai nesemnificative
Prețurile sunt influențate atât de temperaturile ridicate, cât și de o abundență de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate.
Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție de dependența de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze lichefiate din SUA și Qatar.
Înainte de războiul din Ucraina, Rusia exporta 155 de miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an. În 2022, au scăzut la circa 60 miliarde mc, iar în 2023, s-au înjumătățit față de anul precedent, ajungând la 28,3 miliarde metri cubi, potrivit unor calcule făcute de Reuters.
Cât de pline sunt depozitele de gaze în România
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în acest moment, depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 86,29%, fiind înmagazinată o cantitate record de 983,25 TWh. Și în România stăm foarte bine cu stocurile de gaze, depozitele fiind pline în proporție de 82,93%, cu o cantitate de 28,08 TWh.
Practic, din luna noiembrie, când stocurile se apropiaseră de nivelul maxim, s-au consumat doar 15% din cantitățile înmagazinate, existând șanse uriașe ca iarna să se termine cu peste jumătate din depozite pline.
Pentru comparație, anul trecut, în aceeași perioadă, după ce au fost luate, de asemenea, măsuri excepționale de înmagazinare, depozitele erau pline în proporție de 83,43% la nivelul UE și 79,35% la nivelul României.
Pe 3 ianuarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia și înainte de forma cea mai urâtă a crizei energetice, depozitele de gaze la nivelul UE erau pline în proporție de 53,67%, iar în România - 52,56%.
Pe 3 ianuarie 2021, înainte de criza energetică, depozitele UE erau pline în proporție de 72,67%, iar ale României - 62,58%.
Reducerea consumului populației și CET-urilor care produc agent termic pentru termoficările centralizate a creat în depozitele subterane de înmagazinare din România surplus de gaze naturale achiziționate de către furnizori la preț redus reglementat de 150 lei/MWh, în raport cu cererea casnică pe care achizițiile la acest preț sunt menite, prin lege, să o asigure, iar furnizorii ar dori să poată vinde aceste cantități excedentare clienților industriali, legea interzicându-le în prezent acest lucru, au declarat recent, pentru Profit.ro, surse din piață.
Consumul total de gaze naturale al României a scăzut cu aproape 12% în primele 9 luni din 2023, comparativ cu perioada similară a anului 2022, arată datele oficiale disponibile.
Legislația în vigoare stipulează că producătorii români de gaze sunt obligați să le vândă furnizorilor la preț de 150 lei/MWh cantitățile de gaze necesare satisfacerii integrale a consumului casnicilor și CET-urilor. La rândul lor, furnizorii sunt obligați să vândă aceste gaze cumpărate la preț reglementat exclusiv populației și producătorilor de energie termică pentru încălzirea centralizată.
Potrivit surselor citate, furnizorii de gaze au solicitat autorităților modificarea legislației în așa fel încât dacă, după trecerea iernii, vor rămâne în depozite gaze luate la preț de 150 lei/MWh nelivrate populației și CET-urilor, aceste cantități în exces să poată fi vândute consumatorilor industriali, cu condiția ca necesarul integral de gaze al casnicilor să fie asigurat în continuare, în permanență, din gazele cumpărate de la producători la preț reglementat.
O astfel de liberalizare a destinației unei părți din gazele vândute angro de producători către furnizori la preț reglementat este avută în vedere pentru a fi implementată de la 1 martie 2024, însă momentan nu a fost luată nici o decizie. A fost schițat și un draft de modificare a normelor legale în acest sens.
Nu este limpede ce cantitate de gaze ieftine destinată prin lege clienților casnici ar rămâne neconsumată după trecerea iernii, însă, cel mai probabil, aceasta nu ar ajunge pentru toți noncasnicii doritori. De exemplu, cel mai mare consumator industrial de gaze naturale din România, producătorul de îngrășăminte Azomureș, și-a suspendat din nou producția luna aceasta, din cauza scumpirii materiei prime.
″Problema unei astfel de modificări a legislației este că ar putea fi considerată părtinitoare și anticoncurențială. Unele companii consumatoare, care ar beneficia astfel de gaze mai ieftine, ar fi privilegiate în comparație cu altele, care nu ar beneficia. Prețul reglementat de achiziție de 150 lei/MWh, care le-ar permite furnizorilor să vândă mai ieftin consumatorilor industriali gazele cumpărate în aceste condiții reglementate de la producători, poate fi considerat o formă de ajutor de stat″, au spus sursele Profit.ro.
Acestea au arătat că se caută în prezent soluții juridice pentru rezolvarea acestei probleme.
