Ministerul Energiei, care controlează Hidroelectrica cu peste 80% din acțiuni, a refuzat solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea ca producătorul de energie hidro să distribuie sub formă de dividende întregul profit obținut în 2016, plus 1 miliard de lei din rezultatul reportat al anilor anteriori, ceea ce ar fi ridicat valoarea totală a dividendelor acordate de companie anul acesta la peste 2,15 miliarde lei.
Acționarul majoritar și-a impus voința în AGA Hidroelectrica, la care s-a decis ca societatea să achite dividende în valoare totală de 1,035 miliarde lei, reprezentând 90% din profitul net distribuibil înregistrat în 2016. Restul de 10%, adică peste 115 milioane lei, va fi trecut la rezerve, ca sursă proprie de finanțare a companiei. Astfel, Ministerul Energiei va încasa de la Hidroelectrica dividende în sumă de 829,12 milioane lei, iar FP – 206,55 milioane lei.
Profitul net total al companiei pe 2016 s-a ridicat la 1,227 miliarde lei, din care 5%, respectiv 76,9 milioane lei, a fost dedus ca rezervă legală.
Fondul Proprietatea solicitase ca Hidroelectrica să repartizeze acționarilor sub formă de dividende 100% din profitul net distribuibil obținut în 2016, plus încă 1 miliard de lei proveniți din rezultatul reportat al companiei, reprezentând surplus realizat din rezerve de reevaluare.
În schimb, Ministerul Energiei a decis ca producătorul de energie hidro să repartizeze rezultatul reportat pentru acoperirea soldului debitor al contului contabil 1174, în sumă de 700,43 milioane lei. În contul respectiv sunt evidențiate câștigurile sau (în cazul de față) pierderile rezultate din corectarea erorilor contabile din anii precedenți.
O decizie asemănătoare a fost luată și anul trecut, când o parte din profitul net al Hidroelectrica pe 2015 a fost utilizată pentru acoperirea rezultatui negativ reportat de 961,5 milioane lei provenit din corectarea unor erori contabile survenite în exercițiile financiare precedente.
Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, aflată încă în insolvență atunci, a declarat în urmă cu un an pentru Profit.ro că, în acest fel, au fost trecute la pierderi cheltuieli de investiții efectuate de Hidroelectrica în anii trecuți, în proiecte care însă între timp au fost abandonate, întrucât s-a decis că nu are sens din punct de vedere economic și energetic să fie continuate.
"Am provizionat la pierderi cheltuieli deja efectuate cu proiecte de investiții la amenajările hidro Pașcani, Valea Sadului și Runcu Firiza, proiecte la care între timp am renunțat", a spus Borza în iunie 2016.
Directorul general al Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, a declarat în prima parte a lunii că una din piedicile din calea listării la Bursă a companiei este chestiunea investițiilor nerentabile istorice, unele începute înainte de 1990.
”Investițiile nerentabile reprezintă una din cauzele intrării companiei în insolvență. Ne referim la 17 obiective de investiții cu funcțiuni complexe, al căror rol principal nu este producția de energie electrică. Pentru a fi finalizate, ar trebui ca Hidroelectrica să investească încă 2 miliarde de euro. Acestea nu pot fi continuate de Hidroelectrica, pentru că nu sunt profitabile, nu pot fi amortizate și, în situația în care vor fi continuate de noi, ar diminua cu cele 2 miliarde de euro valoarea societății la listare”, a spus Agliceru.
Tot recent, noul președinte al Consiliului de Supraveghere al societății, Andreea Lambru, a declarat că Hidroelectrica nu mai are șanse să se listeze la Bursă anul acesta și că ar fi de preferat ca listarea să se facă prin vânzare directă de acțiuni de către Ministerul Energiei, pentru ca banii obținuți să ajungă la bugetul de stat.
Aceasta presupune schimbarea metodologiei de privatizare decise în 2013, care prevedea majorarea capitalului social al Hidroelectrica prin emiterea de acțiuni noi reprezentând 15% din capital, banii plătiți de cumpărătorii acțiunilor intrând astfel în conturile companiei.
